Valoarea unui cadou nu stă în câţi bani a costat la magazin, iar cei care nu înţeleg fraza asta pot să-şi ia la revedere de pe-acum, fiindcă lucrurile vor deveni tot mai confuze.
Valoarea unui cadou stă în timp şi-n emoţie. Ea creşte direct proporţional cu zilele care s-au scurs de când ai început să te gândeşti la el, de când ai început să-i urmăreşti reacţiile cadorisitului şi să-i pui întrebări ţintite. Fiindcă tot de atunci cadoul tău începe să se încarce de emoţie. Iar emoţia într-un cadou e MAGIE. De asta ne farmecă pe toţi Crăciunul în fiecare an să facem asemenea găuri în buget!
Valoarea unui cadou stă în grija pe care i-o porţi. În felul în care verifici pe toate părţile să nu aibă nici cel mai mic defect. În felul în care-ţi imaginezi zâmbetul celuilalt la primire. Şi-apoi ce-o să facă cu el, unde să-l pună, cum să îl poarte. Oare cu cât drag îşi va aminti de tine atunci când nu vei fi acolo. Oare cu ce bucurie se va reconecta la magia acelei clipe de primă vedere.
Valoarea unui cadou începe de la cel dintâi gând. Şi cadourile se zămislesc din iubire, din grijă şi din bucuria aia absolută care se naşte din bucuria altuia. Precum lumina din lumină. Să ştii ce-şi doreşte celălalt e o mare realizare. Să-i şi poţi oferi asta e o binecuvântare.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am început de la o vreme să apreciez foarte mult lucrurile făcute manual. Fructele culese cu mâna, nu scuturate cu forţa. Săpunurile vărsate şi diferit coloarate de cineva cu nume şi domiciliu, nu de o ştanţă pe-o bandă rulantă. Felicitările scrise de mână. Emailurile de la oameni, nu de la roboţi. Fără CC. Cusăturile manuale, desenele fără calculator, brush ori paint. Fotografiile pe hârtie, nu pe hard disk. Lumânările la ceas de seară, nu becurile pe curent.
Din vară, am geanta asta. Mi-a fost adesea lăudată, iar mie-mi pare că prind aşa un aer boem când o port.
Un cadou frumos nu trebuie să fie neapărat scump. Valoarea unui cadou stă şi-n faptul că îmbogăţeşte şi pe cel care-l primeşte, dar şi pe cel care dăruieşte. Fără găuri în buget. Ci cu investiţii în bucurii. Stau şi mă gândesc oare care a fost cel mai valoros cadou pe care l-am făcut vreodată. Şi sper ca, deocamdată, să nu îl fi făcut.
Astăzi am pus la poştă felicitările de Crăciun. Deşi rar au ajuns la destinaţie, eu în fiecare an le trimit. Gânduri bune.
Mihaela Curea
Cadourile le caut din timp si le cumpar mereu pe ultima suta de metri, nu stiu cum se face :)) Mereu vreau sa ofer un cadou unic, un cadou ideal, un cadou de care sa fiu mandra. Dar atat de putini gandesc asa.
brontozaurel
Un cadou frumos trebuie sa fie neaparat cash. Nu conteaza suma. Nimeni nu are un glob de cristal sa stie ce-mi doresc cu adevarat si nici nu e treaba lor oricum (bineinteles, pentru ca n-ar fi de acord 😛 ).
Nu vreau nici cadouri simbolice, handmade, dracii. Ocupa spatiu, aduna praf… Si nu mai am energie sau chef sa curat…
Nu-mi pasa ce-si imagineaza altii ca ar fi un cadou dragut, unic, potrivit pentru mine. Daca nu e sub forma de bani, nu e o bucurie, e o pacoste. Valoarea unui cadou e invers proportionala cu cat timp ii ocupa celui care il primeste.
Banii nu ocupa timp, doar se aduna. Da, pentru chestii [destul de] scumpe pe care persoanele de la care au venit banii nu le-ar considera importante. Dar sunt importante pentru mine. Si nu e treaba altcuiva oricum.
As fi putut sa umplu o camera intreaga (oh, wait, I did!) cu toate porcariile primite de-a lungul anilor pe care le-am dat sau aruncat anul asta. Si inca mai am ditamai gramada in mijlocul camerei. Alte chestii pe care vreau sa le dau sau sa le arunc.
copila blondă
Mihaela, nu intotdeauna poti face un cadou asa cum ai dori. Din cauza evidenta de buget. Dar asta nu inseamna ca nu poti organiza ceva mai din timp. Nu e ca si cand Craciunul se programeaza cu 2 saptamani inainte! :)) Stim tot anul ca e pe 25.12 😉
brontozaurel, asta a un topic bun! Facem cadou ceva ce ne place noua sau ceva ce-i place cadorisitului? 😉
Mihaela Curea
Nu e vorba doar de buget, unii chiar nu acorda prea mare importanta acestui lucru. Niciodata nu am oferit un cadou nefolositor, mi se pare ciudat…
copila blondă
SI eu sunt anti chestiile astea doar de pus prin casa, anti-parfumuri, exceptand atunci cand stii exact ce mi se potriveste sau ce parfum folosesc.
Manuel
Mi-a facut si mie prietena capul calendar ca i-am luat o papusa din portelan, nu tocmai ieftinaa, dar i-a placut foarte mult. Nu ma gandesc la bani cand vreau sa fac un cadou care stiu ca va strange multe amintiri frumoase la un loc 😀
Ioana
this made me think of you two ♥
http://www.youtube.com/watch?v=HCXEV-O0kQk
crina
citesc si ma regasesc! subscriu la tot ce ai scris mai sus.Dar ca sa faci cadoul potrivit trebuie sa cunosti foarte bine persoana careia il daruiesti.Sa ii cunosti pasiunile, nevoile sau dorintele ascunse.Handmade-ul s-a intors in forta, iar pe mine, orice e facut de 2 maini ma fascineaza, dar nu place oricui.
In alta ordine de idei poseta ta e foarte cool.Apare ca nu e livrabila, ca mi-as fi comandat-o imediat :D, dar pe alta culoare ca sa nu te superi 😛
Cat despre felicitari, ma mir ca nu iti ajung mereu la destinatar.Si eu trimit frecvent din afara tarii si ajung de fiecare data.De multe ori cu mari intarzieri, e drept, dar ajung….deci nu sunt ultima nebuna care trimite ganduri bune via posta!!! 😛
Sarbatori cu bune si cu bine!
P.S. “te citesc” mereu cu drag si interes
brontozaurel
Nu poti sti ce gandeste o alta persoana. Nu poti sti ce ii place, nu poti sti ce vrea. Mai mult, daca ii place ceva, nu inseamna ca si vrea acel ceva. De exemplu, mie imi plac la nebunie ciobanestii germani, dar cu siguranta nu-mi doresc unul.
[Plus, buying yourself something big out of money you’ve raised over time feels like achievement and that’s the best feeling there can be.]
maria
cele mai frumoase cadouri sunt cele pline de emotii si sentimente…cele care te iau prin surprindere, cele care raman in suflet o eternitate….
Ada
Merci Miruna! Aveam nevoie sa citesc un astfel de articol acum in preajma sarbatorilor :)…cand vine de la cineva drag nu te mai gandesti cat costa 😀
alexandra
Ma enerveaza ca atatia oameni destepti au intrat in aceasta paradigma: cadou, valoare, bani. De ce masuram valoarea unui cadou dupa banii cheltuiti pentru el si nu dupa bucuria din sufletul celui/celei care-l primeste si al celui/celei care-l daruieste? Cand ma gandesc in urma, cele mai frumoase cadouri din viata mea au fost momente, clipe sapate cu dragoste in memoria mea. Nu mai ofer demult parfumuri, esarfe si bluze… Am primit de la un prieten acum ceva ani cadou o degustare de vinuri intr-un peisaj ce-ti taia respiratia… De atunci am inceput sa ofer experiente prietenilor mei: un zbor cu balonul, o scufundare pe timp de noapte, cateva sedinte de echitatie… Nu-i asa ca suna mult mai bine?