Să vorbeşti limba ţării în care stai- o obligaţie?

Uneori se face că viaţa îţi transmite nişte lecţii pe care le fix leagă cu nişte situaţii între ele, de …oricât ai fi de sceptic …tot nu poţi închide ochii la ele. De exemplu, mă apucasem de un tratament de canal la un molar superior (mi-e cel mai urât de ăştia, fiindcă au şi multe canale, şi rădăcini curbe şi nici nu le văd decât în oglindă, oricum e muncă multă şi bani puţini şi nu aveam nici un chef), când dintele s-a dovedit a fi spart şi, sincer, nu pot spune că m-am întristat. L-am scos cu cea mai mare bucurie. (Îmi place partea chirurgicală a meseriei de nu vă povestesc. Să nu vă îngrozesc ori să vă stric percepţia asupra “copilei blonde”, care nu se teme de puţin sânge pe mânuşă. Ba dimpotrivă.) Oricum, tratamentele de canal nu îmi plac şi punct. Din mai multe motive.

Imediat după ce s-a ridicat tanti aia de pe scaun, vine alta, ghici ce face Mirunica, se apucă de alt tratament de canal, că aşa-i viaţa!!! Neaşteptată. Numa’ cât să nu te bucuri prea tare… Pe mine viaţa m-a învăţat adesea cu forţa nişte lucruri, de apoi au ajuns să-mi placă la nebunie. Unul dintre ele e gramatica. (Noroc cu profa de germană şi cu limba aia frumoasă, că altfel nici acum naş ştii unele chesti 😉 ) Sper ca următorul să fie tratamentul de canal. Fiindcă musai tre’ să prind viteză! Chiar şi în oglindă.

Tot aşa, de curând am cunoscut 2 persoane care locuiau în UK, dar nu rupeau o boabă de engleză. Frate, engleză!!!! Deci chiar aşa???

Dacă locuieşti într-o anumită ţară şi nu eşti vreun important mogul căruia i se rupe de una şi de alta, dar are trei pinguini pe lângă el, dacă eşi un om normal, cu risk de herzattack şi alte grozăvii, e vital să ştii spune cum te cheamă şi că faci alergie la penicilină, de te umfli ca balonul şi faci poc fiindcă nu ştii cum îi zice la că n-ai aer.

breaking-language-barrier1

Dragilor, dacă locuim prin ţări străine, haideţi măcar nişte cuvinte elementare să învăţăm, cât să putem comunica cel puţin în limba gimnastică unii cu alţii. Măcar cuvintele alea de bază, pe care le găseşti în orice ghid turistic de tarabă, măcar ceva, orice. Astăzi, am învăţat eu cum se zice în turcă “închide” şi “deschide” tocmai fiindcă era mai uşor. Decât să învăţ pe altul “oupăn” şi “clouz”.

🙁

Altfel, suntem nişte handicapaţi sociali. Şi Doamne fereşte să avem nevoie de ceva şi să nu avem vreun binevoitor prin preajmă care să ne explice ca la proşti. E un efort, ştiu, tocmai fiindcă locuim în comunităţi minoritare, vorbim des la telefon cu mama şi pe facebook scrie tot în limba noastră, eventual avem un iubit care dă comanda la restaurant, dar totuşi. Să punem mâna să învăţăm nişte vorbe! Nu filozofie. BAZA.

P.S. Sistemul de sănătate în UK e de aşa natură, încât, dacă pacientul nevorbitor de rara limbă engleză nu se prezintă la medic cu translator, spitalul/medicul e obligat să-i găsească un traducător. Şi da, există un loc în care suni şi ăia-ţi trimit pe cineva să traducă. Amazing I tell you!

P.P.S. Înainte de a sări cu injurii la adresa turcilor, aflaţi că celălalt nevorbitor era român. Ce păcat.

foto

Articolul anterior

Prietenia, o categorie în funcţie de vârstă

Articolul următor

Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din străinătate

14 Comentarii

  1. alipety

    Locuind in Pais Vasco, in nordul Spaniei, am aflat ca exista 2 limbi oficiale! castellana (spaniola) si euskera. daca pe prima am invatat-o inca din Ro, uitandu-ma la Tv, a doua, care e ingrozitoare, sunt 100% sigura ca nu o voi vorbi niciodata. chiar si spaniolii care sunt acolo ( si nu sunt euskeri) fug de limba asta. cu toate astea, ma fascineaza noutatea si am prins din zbor cateva cuvinte uzuale ( aita = tata, amachu = mama, agur = la revedere etc).

    iar spaniola, desi o vorbesc corect, ca toata lumea ma felicita pentru asta, totusi nu o vorbesc ca unul de-a lor, altfel nu si-ar da seama ca sunt straina. si ma oftica asta!

    cu engleza cred ca mi-ar fi greu la inceput, as intelege, dar de vorbit as avea dificultati in a ma exprima. cred totusi ca dupa 1-2 luni de stat numai printre straini, nu as avea incotro si mi-as da drumul la limba. mai incet mai timid, dar nu am nimic de pierdut, doar de castigat 🙂

    • Alipety, spaniola e o limba minunata! Stiu si eu ca e diferita de castellana… E diferit sa nu stii un dialect si sa nu stii nici o limba!!! Intr-o tara in care oamenii nu prea stiu decat engleza…

  2. Laura

    Esti norocoasa ca locuiesti in Anglia!
    Legat de ceea ce spune alipety mai sus, ma confrunt cu aceeasi problema in Olanda. Ma caznesc sa invat olandeza de un an, o vorbesc cat de cat ok, insa cand ies pe strada, in jurul meu se vorbeste un dialect neinteligibil.
    A si muncesc in Germania, la munca vorbesc in majoritatea timpului engleza dar nu imi inteleg colegii ca ei vorbesc intre ei un dialect de germana, iar eu am cunostinte basic de germana de liceu. Iti imaginezi ce harababura e in capul meu la ora asta.

    Oricum, sunt de acord cu tine, e de bun simt macar sa incerci sa inveti limba tarii in care locuiesti. Daca vrei sa te integrezi si sa ai o viata sociala cat de cat, cred ca asta e primul pas. Dar sunt oameni care nici macar nu incearca, ceea ce e pacat.

    • Laura, nu zice nimeni sa faca o conversatie de nivel inalt, ci sa fie capabili sa isi spuna numele si adresa… A spune glume si a socializa cum zici tu e deja alt nivel… Alte pretentii. Dar macar baza!

    • Sufletmare

      La tine e oricum harababura, dar esti minunata, imi place tot ce zici! -comentariu editat de admin

  3. Eu gasesc ca e necesar ca atunci cand locuiesti, cel putin pe termen mediu, intr-o alta tara decat cea natala, sa stii limba tarii respective. Caci de la termen mediu in sus ai si timp s-o inveti.

  4. Mo se pare o chestie de minim bun simt sa incepi sa inveti limba locului in care stai, cand te muti. Chiar daca nu vei fi doctor in domeniul respectiv, macar sa indrugi 2 vorbe ar trebui sa poti.

  5. liana

    Lasa, ca pan la urma va cere autonomie fiecare natie de acolo, ca prea sunt multe.Cel putin romanii sunt sigura ca se pot f bine autodetermina in UK.Dentisti au, dr de familie destui, neurochirurgi idem, magazine ro evident, cel putin un restaurant unde lucreaza romani exista, ca stiu eu precis persoanele..:), muncitori in constructii la fel….doar un pic de uniune ar trebui si gata romania din anglia!
    :)Cat despre turci, pai duduia de la curs, de care vorbeai mai deunazi, nu era turcoaica? Unde e colegialitatea ta?Trimite turcii la turca si gata. 🙂
    Pana la urma oamenii sunt pentru pamant sau pamantul pt oameni?

  6. Liana, păi da, doar că ea era făcută-crescută în UK, deci nu se pune. 😛

  7. liana

    Ba tocmai ca se pune! Daca intr-o alta tara poti gasi pana si doctor care sa stie limba ta(deci cea mai inalta profesie posibil) pai e chiar absurd sa te mai stresezi pt alte alea.Ce tara e aia care n-are medici, care n-are profesori, care n-are ingineri proprii (ba mai nou am vazut ca pana si juristii romani fac istorie in vest) ci aduna din toata lumea? Ce popor evoluat e ala care nu poate supravietui fara imigranti?Sa invete ei turca, romana,hindi,spaniola ,portugheza, rusa,letona etc daca 17 medici din 20 au alta limba materna decat engleza.

  8. mo

    De acord.

    Si mie mi se pare de bun simt, daca stau undeva mai mult de 4 saptamani, sa pot sa incropesc o propozitie, sa spun multumesc si pardon, macar.

    Exista exceptii si circumstante atenuante dar ar trebui macar sa ne dam silinta, imho.

  9. Lorena

    Felicitări pentru partea cu ‘nu îmi plac şi punct.’.

    Blonda asta chiar gândește 🙂 Nu că m-aș fi îndoit vreodată (de când te urmăresc, fără să comentez).

  10. Valentina

    Spaniola si ‘castellano’ sunt una si aceeasi, dar nu e ‘politically corect’ sa spui ‘espanol’ cand vorbesti despre spaniola (mi-e lene sa explic de ce).

    Ma scuzati c-am indraznit, dar daca tot ne dam mari…

    Si basca (limba din Tara Bascilor) nu e un dialect, ci o limba, caci Spania are 4 (patru) limbi oficiale. Google, zic.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 152 queries in 0.456 s