Vremea când nu va mai fi despre mine

În vizită la un coleg medic. El român, nevastă-sa japoneză. Şi fetiţa lor de nici 2 ani. (O combinaţie pe care trebuie să o vezi ca s-o înţelegi, ca un soi de garanţie că iubirea nu e despre asemănări, ci despre potriviri. Şi Mari Întâlniri. În fine…) La desert, tiramisu. Adică, TIRAMISU… cui nu-i place tiramisu??? Doar că gazdele nu mâncau, doar musafirii, adică noi, şi nu din politeţe. Prăjitura chiar era bună, nu de lăsat pe masă să se ofilească mascarponele ca păpădia în pahar. Şi i-am întrebat. Eu, îngrijorată de soarta gazdelor, nicidecum de cea a mascarponelui nerevendicat de drept… la o adică, aş fi “voluntariat” urgent, doar m-a învăţat mama că nu-i frumos să faci mutre când mergi în vizită la oameni ori să-i refuzi la mascarpone.

Să vedeţi ce au zis: Că fetiţei nu i-au dat încă dulciuri (din astea rafinate-n Occident) şi că ei evită să mănânce în faţa ei.

Am încremenit. Îmi venea să las tot mascarponele de pe pământ să se ofilească şi să dispară cu tot neamul lui şi să pedepsesc pe ăla care l-a inventat în tiramisu.

A fost una dintre cele mai frumoase lecţii de iubire la care am fost martoră vreodată.

Puterea exemplului.

Probabil temelia reuşitei de a-i da copilului tău educaţia pe care o doreşti. Cum le spun eu pacienţilor-părinţi: nu vă trimiteţi copiii să se spele pe dinţi, lăsaţi-i să vă vadă pe voi ce faceţi cu periuţa.

————————————-

Vine o vreme când să practici ceea ce predici e singura cale. Vremea e când ai copii. Fiindcă totul se copiază, iar fiecare greşeală se multiplică alterat. Nu corectat.

————————————-

Sper din tot sufletul să am şi eu, pentru puiul meu, puterea de a rezista mascarpone-ului din pahar şi că iubirea va fi mai mare decât pofta şi decât lenea. Mai mare şi mai tot timpul.

parent-love-are-eternal-love

foto

Articolul anterior

Antibiotice după ureche

Articolul următor

Nu-i frumos să scuipi!

15 Comentarii

  1. Am facut Tiramisu, cand eram la prietenii nostri. Au o fetita de 7 ani acum (pe atunci avea vreo 4). Copilul stie ca este ‘prajitura pentru oameni mari’, asa ca nu are treaba. Nu as da copilului ceva cu alcool si espresso (mai ales cand stiu ca am fost destul de ‘larga’ cu amandoua), deci nici gand sa fie lasata sa manance asa ceva.

    La fel cu Cola (din care ta’su mai bea). A mica stie ca-i bautura pentru oameni mari si ai terminat discutia.

    E intradevar bine sa oferi un exemplu, dar nici sa mananci pe ascuns nu mi se pare OK. Daca e o mancare buna si pentru copil, i-o dau, daca nu, intelege ca nu e pentru varsta lui si am terminat discutia 😉

    0
  2. Ma bucur sa aud ca mai sunt copii care nu-si “rasfata” copiii ducandu-i la Mc. Asa e , puterea exemplului este cea mai buna

    0
  3. dojo, e o mare diferenţă între a-i spune copilului şi a-i arăta, fiindcă majoritatea comportamentelor şi obiceiurilor noastre sunt copiate. Când untem mici, funcţionăm pe sistemul “monkey see, monkey do”. Tiramisu ăla nici nu era cu alcool, fiindcă mie nu-mi place gustul de alcool/rom în tiramisu. Sau nicăieri.
    Plus, nu vrei să-i dezvolţi copilului chestia aia cu “interzis”, “tu n-ai voie”, dar noi avem.

    Irina, cât am suferit eu când eram mică fiindcă nu voiau ai mei să mă ducă… mă rog, am suferit un pic. 😛

    0
  4. Ina

    Mda, înțeleg perfect. Ză fi’miu are 10 luni. Si am început sa mâncam chestiile toxice pe furis… Chestia suprema ar fi sa renunțam cu totul insa e fff greu. 

    0
  5. Dan

    Buna lectia. Mereu am spus ca e oarecum irelevant ce-i spui copilului, ca el oricum face cam ce vrea. Dar se pare ca ai dreptate, nu face ce vrea, ci ce vede la cei din jur.

    0
  6. Ina, la asta mă tot gândesc de la o vreme. Inclusiv la perioada sarcinii. cred că de acolo începe adevărata disciplină. Sau na, aşa ar trebui.

    Oricum, e bine şi pe furiş! 😉

    0
  7. Dane, vrea ce vede. Şi o să vrea ce vedea la alţii.

    0
  8. Copila, sunt multe chestii care sunt nepermise unui copil: sa aprinda aragazul, sa faca sex, sa butoneze divese agregate in casa, sa bea cafea etc. ce faci, cand ai copil? Faci in fata lui doar ce stii ca are si el voie? Cum ii gatesti? daca el considera ca e OK sa puna mana la aragaz, ca mama l-a invatat ca nu exista ‘nu’.

    Oricum gazdele au facut un gest urat fata de voi. Adica te chem la mine, ma uit la tine cum mananci si-ti zic ca nu mananc, ca se uita copilul nus’ cum. E o lipsa de politete sa-l faci pe musafir sa-i stea sarmaua in gat in halul asta.

    Ca tot vorbim de sarmale si alte bulendre … o chestie buna pentru puradel este sa manance cu familia, sa nu se simta singur. Ma gandesc ca, asa peste un an, cand asta mica iese de unde e si va incepe sa haleasca si altceva decat lapte matern, va sta si cu noi la masa, pentru a socializa.

    acu’ am de ales: haleste un copil de cateva luni sarmale si ciorba cu ardei sau invata ca ea are mancarea ei si noi pe-a noastra. Sau crezi ca voi reusi sa conving toata familia sa manance morcovi piure? 😀

    Alta faza… cand eram noi pustoaice lumea fuma in casa, ca se mergea atat pe ideea (buna de altfel) ca fumul e nociv. Nu-mi amintesc ca ai mei sa-mi fi dat sa fumez de mica, doar pentru ca ma uitam urat ca ei au voie si eu nu. Sau alcool … sa inteleg ca, dupa ce nasc (si e ‘safe’ pentru copil sa beau si eu un pahar cu vin) nu mai am voie sa pun alcool pe gura? Sau sa-l beau cu ta-su pe ascuns? Eventual sa-mi tin musafirii cu ceai si lapte, sa nu se simta copilul nedreptatit?

    Ori e OK sa-i dai copilului cafea, alcool, tigari (sau ce-o mai fi) de la 6 luni, ca se simte prost ca nu are voi, ori il inveti ca exista chestii la care nu are acces. Ca asa am invatat si noi si nu-mi amintesc sa ne fi stricat 😀

    Inteleg ideea de baza a exemplului personal si faptul ca, daca doresti sa-ti educi copilul intr-o chestie e bine sa vada la tine. De asta esti si tu ordonat, daca ii ceri asta, de asta te speli pe dinti si invata si el etc. Dar de la asta si de a nu manca/bea ceva, ca ala micu nu are voie sau de a arde zen-ul unui nefericit de musafir e cam lung drumul. 😉

    0
  9. Mie! :))

    Asta ca raspuns la intrebarea “cui nu-i place tiramisu?”. Pentru ca nu suport mascarpone. Si nici un neam de branza si nimic din categoria lactate in afara de lapte dulce.

    Altfel… nu sunt sigura. Daca vor sa invete prin exemplu, de ce v-au servit pe voi cu asa ceva in fata ei?

    Plus ca exista oameni care aplica metoda inversa. Si functioneaza. Ai mei nu mi-au interzis niciodata accesul la cafea, alcool sau tigari.

    Am baut ultima oara cafea pe la vreo doi- trei ani. Pana atunci mi-au tot dat. Nici nu-mi placea, dar voiam sa beau si eu cafea ca oamenii mari. Da, era diluata, nu “otrava” pe care o bea tati si era o cescuta, nu ditamai canoaia. Dar nu mi-au refuzat niciodata cafeluta. Mi-a trecut dupa o vreme si nu mi-a mai trebuit niciodata.

    Singura data cand m-am imbatat aveam noua ani. Si eram cu tati langa mine, el mi-a umplut si mi-a reumplut paharul. Mai tarziu, in toate chefurile nocturne din timpul liceului, n-am mers niciodata mai departe de lins marginea paharului. Pur si simplu n-am simtit nevoia. Si si acum beau rar si niciodata mult. Ca beau doar chestii tari e partea a doua. 😛

    Ai mei nu fumeaza. Dar au avut mereu tigari in casa in caz ca vrea X sau Y. Nu mi-au ascuns niciodata unde sunt. N-am fumat niciodata. Nici macar de test.

    Ah, si stii ce mi-au mai dat cand eram eram la gradi si nu mi-a mai trebuit dupa aia? Guma de mestecat. Na, vazusem altii copchii si am vrut si eu. Mi-au facut damblaua. A fost prima si singura data in viata cand am mestecat guma.

    Cu McDonaldsu’ n-au avut treaba. La cat de pretentioasa am fost eu mereu la mancare, cred ca nu se putea astepta nimeni ca in momentul in care calc intr-unul sa cer ceva diferit de “unde e toaleta?” True story. Am intrat acolo pentru ca asa au vrut doua colege si mi-a venit sa vomit de la miros…

    Deci metoda alor mei a mers in cazul meu pentru chestiile astea. Si pentru altele, dar nu pentru toate.

    Pana la urma, probabil ca nu conteaza. Orice ai face, poti face si vei face ceva gresit. Chiar daca ai urmat perfect planul care parea fara gaura atunci cand l-ai gandit. Oh, it looked so good, your perfect plan…

    Orice fel de planuri de genul asta sunt inutile. Vorbim despre o fiinta umana. Creierul ei nu e un sistem automat sa stii ca pentru o valoare de intrare X obtii sigur valoarea de iesire Y. Nu poti sa prevezi cum o sa interpreteze informatiile pe care i le oferi. Nu poti sa prevezi cum o sa reactioneze.

    Daca ii ascunzi lucruri, la un moment dat s-ar putea sa afle despre ele. Si s-ar putea sa vrea sa experimenteze. Daca ii interzici, s-ar putea sa vrea sa lupte impotriva ta. Daca ii permiti orice, s-ar putea sa vrea sa profite de libertatea pe care o are.

    Si sa nu-ti imaginezi ca poti citi vreodata ce gandeste altcineva.

    Just relax, don’t give it much thought. Whatever becomes, it becomes.

    0
  10. Valeriu

    Cei mai umani oameni sunt cei pe care ii lasi in pace.
    Dupa cum vad spalatul pe dinti vad si altele, ma rog, mai degraba altele decat spalatul pe dinti.
    Statistic vorbind cel mai des cuvant folosit in educatia unui copil este ”NU”, alaturat oricarei actiuni.
    Progresul inseamna 0 educatie.

    0
  11. Dojo, În primul şi-n primul şi-n al enşpemiilea rând vreau să vă felicit din suflet pentru “asta mică”! Sper că te simţi bine şi că nu exgerezi cu şampania de sărbătorit 😛 adevărul e că cam ai dreptate cu zen-ul musafirului, deşi nu mi-a stat deloc în gât mascarponele :))) mie nu-mi stă nici o prăjitură care-mi place-n gât, nici de mă pui cu picioarele-n sus.
    Cred că cel mai bine ar fi fost să nu pună desert. Oricum, pe mine m-a impresionat enorm, fiindcă automat m-am gândit dacă aş putea eu face aşa ceva, dat fiind ce mult înseamnă dulciurile pentru mine. Dar să mă pui să nu beau cola de ex sau să nu i-o dau copilului, nici nu tre’ să mă convingi, că nu-mi place de nici o culoare! Deci e probabil şi treabă de gust. Dar şi de obiceiuri. Ai mei sunt amândoi disperaţi după dulciuri, iar eu cu cine era să semăn! Am crescut, cum zici tu, cu fum în casă (niciodată nu am putut fuma, deşi mi-aş fi dorit, mi se pare sexy -ştiu, e f cretin să ţi se pară aşa), dar şi cu prăjitură în fiecare duminică, doar de unde crezi că şi-a luat bunica mea reputaţia celor mai bune prăjituri din lume!? Din antrenament!!!
    Deci da, e subiectiv.
    Eu doar sper ca fetiţa ta să facă alegerile corecte şi să nu exagereze nici cu tiramisu nici cu sushi nici cu şampania 😛

    Brontozaurel, şi pe mine m-au lăsat ai mei: prima ţigară am tras-o cu mama, de era să ne prindă bunica, a fost f haios, de băut nu..niciodată, dar asta nu înseamnă că e bine 😀

    0
  12. Valeriu, cu zero educaţie îţi creşti un inadaptat şi veşnic nefericit. Nu ştiu tu, dar eu nu vreau un geniu, ci un copil fericit.

    0
  13. Valeriu

    Nu poti tu decide ce inseamna ”fericire” sau ”nefericire” pentru copilul tau.
    Cei inadaptati au fost mereu cei mai adaptati. Cei adaptati au fost doar dresati. Lumea nu sta pe loc.
    Nu uita că cei ce cauta liniste si pace, au foarte putina liniste si pace pentru ca toata lumea vrea doar liniste si pace.

    0
  14. @Copila – saru’mana. Din pacate exact atentia noastra spre a manca sanatos ma musca acum de dos, ca in loc sa incep sa pun pe mine, dau jos (si greata ajuta :)).

    Asa ca acum stau sa-mi numar caloriile si sa fac un efort MARE sa ma opresc din slabit si sa ma ingras, iar faptul ca in general nu mancam rahaturi nu ma ajuta deloc. Acum nici sa ma umflu de burgeri nu intentionez, asa ca e destul de greu ..

    Ca tot iti spuneam de prietenii astia ai nostri cu fata carora ne-am facut ‘ucenicia’ ca parinti … sunt romani, deci gatesc in casa. Mancare buna, organica (daca tot e moda la ei). Copila mananca in casa, bea doar suc natural sau apa minerala (plus lapte), are 2 ture de fructe pe zi.

    Chiar si asa, la scoala, au ‘pizza day’ vinerea, de parca nu-s americanii destul de obezi. Iti dai seama ca, desi nu e invatata sa manance rahaturi din astea, la scoala mai gusta.

    Secretul, zic io, este sa fie echilibru. Nu poti tine copilul complet departe de astea, pentru ca va da cu nasul in scoala sau alte locatii de asa ceva. Nu poti sa-i interzici pe viata o ciocolata sau un hot dog. Ideea este sa-l inveti sa aleaga in general mancare sanatoasa, sa inteleaga ca mancarea aia ‘rapida’ nu-i cea mai stralucita alegere, chiar daca din cand in cand o face.

    Si noi mai mancam un burger (foarte rar) sau o pizza. Chiar si o inghetata. Dar nu le mancam zilnic si stim, cand le mancam, ca sunt o exceptie.

    In casa acolo se bea si alcool (eram totusi 4 adulti si uneori mai mergea o bere sau un lichior), se bea cafea sau cola. Dar copilul stie ca astea-s de adulti si, atat timp cat ea are mereu mancare buna si sucurile ei, nu o intereseaza. Mai bea uneori ‘soda’, desi in general stramba din nas. Normal, un copil obisnuit cu fresh de portocale sau diverse sucuri facute in casa, incepe sa-si dezvolte un palat si nu mai pica in freza dupa o Fanta.

    Noi chiar avem discutii din astea, ca deh, ne pregatim sa fim trei si concluzia a fost sa ne crestem copilul cu mancare sanatoasa in casa. Si sa invete de la noi sa manance chestii gatite bine, fara ‘chimicale’ prin ele. Si da, daca e vorba de o ciocolata sau de o pizza, o mancam impreuna, ca nu-i foc 😉

    0
    • Dojo, şi mama mea a slăbit în primul trimestru, cică vărsa mai mult decât mânca, şi uite ce copil frumos şi deştept a făcut! 😛 Plus, a recuperat ulterior, deci nu-i pagubă.
      Oricum, sper să treci peste perioada asta mai grea şi să ajungi la norişori albi şi obrăjori dolofani şi picioruşe pufoase! Ale bebeluşului, evident 😛

      0

Leave a Reply

© 2007-2016 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 107 queries in 0.168 s