Cum voi aplica pentru un act de care nu am nevoie

Un post lung, cu spume. O înfrângere dincolo de cuvinte. Mă dau bătută, fiindcă e cel mai înţelept. Asta îmi spun ca să-mi conving conştiinţa şi să reuşesc să nu mă mai trezesc la 6 fără ceas. Am înregistrat, în mod oficial, cea mai lungă durere de cap din istoria durerilor mele personale. M-a apucat joi şi m-a lăsat duminică. Cam tot de pe atunci n-am mai putut dormi normal ca oamenii, de ieri nu m-am dus la cabinet şi am recuperat. Probabil creierul şi-a cerut drepturile, chiar dacă inima încă nu obosise. De plâns.

E o poveste despre discriminare, sclavie şi comunism. E o poveste despre români, despre drama emigrantului intelectual şi o copilă care nu vrea să-şi coboare standardele.

Sunt problemele mele de la job, un job pe care am vrut să-l părăsesc, după care m-am răzgândit fără să-mi dau seama că astfel am acceptat intrarea în război. Un război al nervilor, pe care am început să-l joc murdar, după reguli străine mie şi educaţiei de acasă. Adică, le-am dat preavizul de 3 luni şi i-am anunţat că plec. Frumos, elegant, încercând să las o uşă deschisă. Directorul clinic a venit special să mă vadă şi să încerce să mă convingă să rămân. Mi-a spus că sunt foarte mulţumiţi de prestaţia mea şi pacienţii mă iubesc. Mai târziu m-am răzgândit, dar nu din cauza linguşelilor primite.

În fix a doua zi după ce am confirmat că rămân, a început calvarul. S-au întâmplat mai multe, dar eu mereu le-am spus că nu-s copil, că eu acolo mă duc să muncesc, nu să-mi fac prieteni. Să-mi dea o asistentă normală şi nişte instrumente care funcţionează şi nişte dinţi stricaţi.

În imediat a doua zi, Monumentul m-a chemat foarte informal să-mi ceară ceva card de dovadă că am drept de muncă. N-am băgat-o foarte mult în seamă, eu ştiam precis că am toate actele în regulă (am trecut prin filtrele FOARTE MULTOR agenţii şi prin proces de recrutare la 2 mari companii, fiindcă am vrut să fiu eu cea care alege jobul, nu invers), nu m-am impacientat. Dacă era ceva nou pentru care să aplic, ok, nici un stres. În aceeaşi seară, primesc un mail de la directoarea aia care mă linguşise mai devreme, care cu o zi înainte îmi zâmbise mieros şi alte cele: foarte sec şi tăios, cu deadline-uri şi şeful ăla mare în CC, că până la data de să mă prezint cu cutare sau cu dovadă că am aplicat. Mi-au cerut dovadă că am drept de muncă în UK. Doar ca să înţelegeţi: Majoritatea dentiştilor în ţara asta are statut de self-employed, nu de employed. Într-adevăr, pentru cei “employed”, adică angajaţi, e nevoie de un drept de muncă, adică de blue card sau accession worker card sau cum i-o mai zice. Pentru self-employed, nu. E suficient să fi înregistrat la fisc, să ştie ăia să-ţi ceară banii de taxe la sfârşit de an şi gata. În rest, cu paşaportul de UE şi certificatul de la colegiul medicilor, practic eşti în legalitate. Cine vrea să fie mai cu moţ poate însă aplica şi pentru un act doveditor, dar nu e nevoie. Link oficial aici.

Ghiciţi ce, mie îmi cer ăştia să aplic pentru rahatul de certificat. Deşi nu am nevoie de el. Şi-mi trimit mailuri cam la 2 zile. Fiindcă la fiecare eu răspund politicos, dar ferm, cu de fiecare dată încă un print screen sau un link din lege, ca să le arăt unde scrie CĂ NU AM NEVOIE!!!! I-am întrebat de ce îmi cer asta. Răspuns: “we as a business need that”. Na poftim. Mai zi ceva.

Am primit mailuri dimineaţa şi seara, ba chiar şi sâmbăta noaptea. Dacă asta nu e hărţuire şi discriminare, nu-mi mai spuneţi blondă. Culmea e că nici un dentist de la clinica unde lucrez nu e britanic. Doi dintre ei sunt tot din UE, însă doar mie mi se cere căcatul de certificat. Ultima veste de la ei a fost o scrisoare oficială de la resurse umane, la care mi-au ataşat formularul pe care trebuie să-l completez (că şi până să ajungă la concluzia CE DOVADĂ vor, a durat mult, eu îi tot întrebam…să-mi spună exact ce îmi cer, ce anume certificat). Ideea e că inclusiv pe acest formular de aplicaţie scrie că dacă aplici ca self-employed NU AI NEVOIE de certificat şi că o faci doar dacă vrei tu.

Ceea ce eu nu vreau, dacă nu a fost clar până acum.

Lucrez de un an de zile în ţara asta. Iar nebunii ăştia abia acum s-au trezit că-s ilegală?!?! Am sunat la asociaţia care se ocupă de drepturile angaţilor/self-angajaţilor ca mine şi mi s-a spus că e aberant să-mi ceară aşa ceva. Am vorbit cu consilieri de imigrare şi avocaţi. Cu alţi colegi dentişti. Ba mi-am pus şi contabilul să le trimită o scrisoare. Dreptatea e de partea mea. Dar şefii sunt ei. Compania cu care lucrez, fiindcă, repet, nu sunt angajată. Sunt asociată.

Aşadar, la finalul unor zile de coşmar şi mailuri peste mailuri, am ajuns la concluzia că nu le pot eu traduce sensuri în limba lor. Fiindcă, una peste alta, e o limbă pe care n-o s-o vorbesc niciodată. Marea mea vină e că-mi scrie România în paşaport. Şi doar din cauza asta, trebuie să dovedesc ceva ce nici nu trebuie să dovedesc. Până şi eu am pierdut firul absurdului din povestea asta.

Când am primit ultima scrisoare, eram la cabinet şi mi-a venit să plâng şi să fug să-i las pe toţi acolo. Doar că pacienţii n-aveau nici o vină şi n-ar fi înţeles. Dar nu-i corect, deloc nu e corect… Mai bine mi-ar fi cerut să dau examene ca să arăt ce ştiu ori să-mi întrebe pacienţii ca să vadă cum sunt. Nu e vina mea că sunt din România. Şi nici nu e vina mea că legea începe să-mi dea drepturi. Păcat că va mai trece mult până să mi le recunoască cineva.

Cred că sunt primul dentist din UK obligat să aplice pentru hahatul ăsta de certificat. Care nu face nimic, nici vorbă să-mi dea drept de muncă. Căci pentru asta, ar trebui să fiu angajat. 😀

 

Articolul anterior

Sibiu şi Bucureşti, în semifinale

Articolul următor

Descoperă-ţi instinctul!

39 Comentarii

  1. Dude, e un plic de trimis si atat. Dureaza mult pana vine plicul inapoi cu yellow cardul pacii atasat, dar e un amarat de plic. Merita idiotii sa iti mananci nervii pentru un plic?

    Tin pumnii.

    • Asta a zis şi iubitul meu, că oricum am deja toate actele, trebuie doar să le trimit…
      Ştiu, dar nu e aşa. E vorba de idee, înţelegi?! De idee!!!
      Nu am greşit cu nimic decât că am avut gura prea mare când toţi ceilalţi dentişti au tăcut şi au mâncat rahatul cu linguriţa. Iar acum plătesc. Şi e abia începutul.

      • plus, trebuie să-mi trimit paşaportul în orginial. LOL. De ce să îmi blocheze libertatea 6 luni de zile minim?! O să-mi trimit buletinul, dar poate nu-l aveam în ţară, nu e treaba lor.
        Ei au semnat un contract cu mine, înţelegi?! Apoi li s-a sculat că nu-s legală. E chiar de râs.

  2. Probabil e momentul sa te gandesti la o alta clinica pentru colaborari. Rahaturile NU se vor opri aici. Si, decat sa ai mereu parte de asemenea cretinisme, mai bine mergi mai departe pe drumul tau. Io as incepe sa-mi fac bagajele, de data asta serios.

    Oricum ar fi, BAFTA iti doresc. Si mai lasa-i in durerea lor de tampiti, nu merita sa te stresezi din cauza lor 😉

  3. Andie

    Salut! Eu stiu ca pentru self employed trebuie sa ai yellow card. Pentru a nu avea restrictii, trebuie sa ai blue card. Cel putin pana la inceputul lui 2014. Chiar daca esti skilled migrant. Pentru ei conteaza mai mult ca esti din Romania, decat ca esti skilled migrant. Ii inteleg, pentru ca daca exista vreun control de la HMRC, si se dovedeste ca nu ai actele, e vina lor ca te-au angajat si platesc amenda de le iese pe nas. Eu iti sugerez sa iei blue card, asa preventiv, apoi sa cauti alt loc de munca.

    • Andie, pai eu tocmai asta zic. In lege scrie ca nu ai mevoie de nimic, poti sa aplici daca vrei. Eu sunt inregistrata la HMRC, le-am aratat dovada, a confirmat si contabilul meu.

  4. Andie

    Nu stiu ce sa zic, eu n-am mai auzit de roman sa lucreze aici legal fara yellow sau blue card. Skilled sau nu.

  5. Mda, de kkt, daca ma lasi sa spun asta. Din pacate, cred ca dojo are dreptate. Cred ca esti la pamant cu caputu’, dar o sa treaca si asta. Ce-o sa ne “mai radem” la anul pe vremea asta. Hai, sus, sus, sus!

  6. Andie

    OK, s-a schimbat. Nu era asa “pe vremea mea” :))).

  7. Andie, eu am lucrat aproape 3 ani ca self employe fara card. Miruna are dreptate, poti sa ti-l ceri, dar nu e musai.

    Miruna, poti incerca sa iti faci programare in Croydon, acolo ti-l dau pe loc. singura problema e ca dureaza pana reusesti sa gasesti un loc…

    • Liana, nici vorbă! Să-mi iau liber o zi de la cabinet, să-mi plătesc drumul până acolo, nici nu mă gândesc! :)) Dar merci de sfat, ştiu că în Croydon îţi dă pe loc, dacă ai toate actele la tine. Doar că programările se fac pentru peste 2 luni..

  8. Miruna, ma bucur ca te pregatesti sa le inchizi usa in nas. Asta este cea mai buna reactie. Daca nu stiu sa aprecieze ce au, las’ ca sunt altii care sigur abia asteapta sa te angajeze (sa colaboreze, na, ca nu esti angajat normal).

    CAPUL SUS si succes 😉

  9. Și când mă gândesc la cum visează unii lapte și miere și respect din partea angajatorului în țări străine crezând că doar la noi e tot răul din lume. Acestea fiind zise, eu te înțeleg perfect în lupta ta pentru o idee și-ți urez succes.

  10. Andreea

    Citind, mi-am pus o intrebare. Nu era mai bine daca ramaneai in Romania si iti deschideai cabinetul tau? Da, clar acolo se castiga mai mult dar si costurile sunt mai mari, standardul de viata ti-l poti crea si in Romania daca ai bani….numa intreb si eu 🙂
    Eu m-am lovit de probleme asemanatoare, doar pentru ca sunt din Romania, dar am tacut, sunt stundenta, inca necalificata, ii mai ok sa inghit absurditatile. Sper ca odata ce imi dau doctoratul sa se schimbe otara atitudinea, eu sunt optimisita, daca nu, nu am pierdut nimic, mi-am facut studiile la Viena si ma pot intoarce linistita acasa.

  11. Mihaela

    La cat de nebuni sunt astia cu retrictiile pentru romani si bulgari, nu e de mirare.

  12. mo

    Pe de-o parte inteleg de ce simti ca trebuie sa te opui – mai ales dupa campaniile anti-romani/bulgari de acum cateva luni. Doo degete englezilor, zic!

    Pe de alta insa, uneori trebuie sa iti inghiti orgoliul (national?) daca iti cunosti interesele. Adica daca ar insemna ca incepi conflicte cu un angajator/cabinet de la care ai ce invata sau unde lucrezi cu placere.
    Din ce descrii aici intri in conflicte destul de des – si nici asta nu da bine la urmatorul job. Cine schimba prea des joburile nu face o impresie buna, indiferent cat e de cumsecade si talentat.

    Cred ca ai dreptate, dar ma mira cum de nu au angajatorii/asociatii tai suficienta minte sanatoasa de om incat sa inteleaga? Da chiar deloc? Ma mira absurdul situatiei… chiar sunt toti rasisti si sabotori acolo, sau sta raspunsul (si vina) undeva la mijloc?

  13. Andreea, nu, deloc. N-am plecat în UK pentru job.

    mo, aşa e cum zici tu. Sunt certăreaţă şi am nişte pretenţii de la cabinetul la care lucrez. Ştii de ce? FIindcă dacă se întâmplă ceva cu un pacient, ghici a cui e vina! Şi ghici cine are responsabilitatea să se asigure că totul se întâmplă cât mai bine cu putinţă.

    Da, am vrut să plec fiindcă mă obigau să lucrez cu laboratorul lor, care era de un mare căcat. Aşa am ajuns să-mi doresc proteze pentru pacienţi, de Crăciun. Laboratorul ăla e atât de prost, fiindcă are monopol pe toţi dentiştii din trust. Care-s fff mulţi la număr, deci nu se pune problema că trebuie să livreze o anumită calitate, fiindcă altfel îşi pierd clienţii.
    Pacienţii sunt cei care suferă, alături de dentişti care stau cu orele să adapteze o lucrare. Câte am păţit din cauza acestui laborator…nu vrei să ştii. Problema e că nu numai eu, ci toţi colegii mei. Însă ştiind că cine critică laboratorul zboară, lumea tace. Doar eu m-am trezit cu gura mare. Fiindcă eu aşa cum mă obişnuiesc acum să lucrez, aşa voi lucra toată viaţa. Eu acum setez standarde. Şi nu mă interesează cât de des schimb joburi, mă interesează ca să-l găsesc pe cel potrivit. E primul meu job full-time, ba cred că am şi stat prea mult.

    Deci da, plătesc nişte păcate cu treaba asta. Dar interesul meu major e să plec de la ei, nicidecum să-i pup în fund.

  14. Alexandra

    Blondinette,
    cred ca e mai sanatos pentru tine sa incerci sa-ti faci o programare in Croydon (chiar daca e peste doua luni), sa le inchizi gura(temporar) cu dovada programarii, sa-ti pastrezi tu frumos pasaportul si libertatea, sa-ti rupi o zi si niste bani pentru niscavai liniste.
    Eu mi-am amanat mutarea la Londra pentru a putea obtine un pasaport francez si a evita toata mizeria asta. Mi-e groaza insa de ce ma asteapta cand am sa le zic mandra nevoie mare ca-s romanca si nu frantuzoaica.

    In the meantime, capsorul sus. Toate trec. Absolut toate!

  15. Mihaela

    vezi, ca au fost cazuri cand s-au pierdut si acte trimise. mai bine te duci in Croydon. eu in 2 ore am obtinut totul.

  16. De ce nu ai scris postul in engleza, poate facea ceva valva pe acolo?

  17. Mihai

    Blondino,
    Vad ca tu nu ai avut ocazia sa inveti inca din Romania vorba: Sefu’i sef si in sant. ‘Da sa stii ca e valabila peste tot, si nu are sens sa te pui cu nimeni daca nu iti aduce nici un bine.

  18. Cea mai buna decizie cred ca ar fi sa pleci de la ei. Deja s-a ajuns prea departe din ce povestesti tu. Nu merita sa-ti mananci ficatii, nu pt asa ceva

  19. mo

    ps. ce-a zis criserb. you oughta! 😛

  20. Incredibil. Da’ i-ai intrebat pe capetele alea de creta cum se face ca, desi nu esti singura din UE, numai tie iti cer kktul ala?
    Nu ca ar face vreo diferenta, dar la ce raspuns cretin ti-ar da, ai rade si nu te-ar mai apuca vreo migrena 🙂

    Bafta si pe ei, mama lor de nemernici. Auzi tu…. ce tupeu, sa vii din Romania si sa-ti permiti sa critici rahatul lor de laborator autentic British. Miruna, nush cum de ti-ai permis 😀

  21. adriana

    Cum ,blondo, sa-ti ceara pasaportul in original?Eu nu am auzit asa ceva.Actele originale nu se dau din mina.La noi se lucreaza numai cu fotocopii nici macar nu-ti cer originalul pentru confruntare.Pentru permisul de sedere al baiatului am dat numai copii pe care le-am trimis in plic la prefectura.Dar na! englezii sunt mai cu mot si de aia francezii nu i agreeaza ca sunt invers la toata lumea.Mai bine veneai la noi ca tare suntem in lipsa de medici.

  22. criserb, dacă legea nu-i convinge, ce poate face un post pe un blog românesc. Mă faci să râd.

    Adriana, aici multe acte se trimit în original, rar se acceptă copii legalizate. Când mi-au fost acceptate copii legalizate, mi-au fost cerute datele notarului, cu nu-ştiu ce înregistrare de-a lui şi tot.
    Culmea e că actele se trimit prin poştă şi tot prin poştă le şi primeşti înapoi 🙂

  23. Andreea

    Eu sunt norocoasa posesoare de Blue Card si asta m-a “salvat” de discriminare dar pana sa il obtin nu am putu lucra nicaieri, nici macar ca “self-employed”. Cand am reusit intr-un final si le-am povestit prin ce am trecut au fost uimiti. E aberant ce ne cer!!
    Trimite actele fara grija, ca nu vin chiar in 6 luni! Un prieten de al meu a aplicat anul trecut in Octombrie si i-a venit Yellow Card-ul la inceputul lui Decembrie.

    • Merci,ANdreea. Eu pot lucra şi până să vină certificatul ăla, asta nu ar fi o problemă. Doar lucrez aşa de aproape un an. Ideea e că sunt ei super idioţi… Sper să nu dureze 6 luni oricum.

  24. Tavi

    Eu vad lucrurile in felul urmator (presupunand ca situatia e asa cum ai descris-o, poate ar fi bine de stiut si versiunea lor ,in cazul in care exista ):Rationand in baza ideii sau principiului sustinut de tine, lupta cu ideea (sau cu idealul) deja ai pierdut-o din clipa in care ai renuntat sa pleci de la ei. Daca ai zis ca pleci atunci pleci “no matter what” altfel poate fi interpretata ca o forma de slabiciune,neseriozitate sau ambele, poate fi intepretata doar ca o analiza pripita a starii de fapt, de exemplu (Eu din ce-am inteles le-ai dat deja un preaviz nu doar ai “amenintat” cu el ca pleci daca lucrurile nu se imbunatatesc,deci as vedea o actiune neconditionata). Chestia cu dragostea de pacienti nu o contest dar pacienti ai avea si pe cont propriu sau in alta parte deci ai avea parte de “iubiri” noi posibil alaturi de o parte din cele vechi care ar veni dupa tine ,multumite de calitatea serviciilor oferite.Daca ai ramas se poate presupune nu ai fost 100% hotarita sa pleci ca nu mai suporti “idioteniile de tot felul ” la care esti martora sau in care esti implicata .Chestia cu actul e doar un detaliu vis-a-vis de chestia fundamentala aceea de a fi lasata in pace sa-ti faci meseria (fie actul in speta necesar sau nu) si nu cred c-ar fi o mare surpriza sa urmeze si alte sicanari (mai mult sau mai putin ridicole)pe parcursul asocierii dintre tine si ei.
    Posibil ca punerea in balanta a efortului obtinerii “actului delict” cu efortul de a porni pe un nou drum sa de-a castig de cauza primei variante (trebuie luata in calcul si comoditatea in prima varianta si o oarecare doza de risc sau necunoscut in al doilea caz) dar asta nu inseamna ca principial e corect,ci ca rezolvarea practica e foarte la indemina. Cu alte cuvinte cu o usoara ironie bine intentionata s-ar putea spune “teoria ca teoria , dar practica ne da ceva batai de cap ” poate ceva mai lungi ca cea mai lunga de pana acum

    • Tavi, ei stiau ca nu sunt multumita deloc de laborator si ca imi caut altceva. Stiau, fiindca am inceput sa lucrez cu alt laborator impotriva sfaturilor si amenintarilor lor. Dar am ramas fiindca jobul pentru care plecasem era altfel, iar statutul meu de self-employed se schimba in employed. Iar pentru employed chiar imi trebuia drept de munca. Ghinionul a fost ca atat eu, cat si angajatorul ne-am dat seama fff tarziu ca acel contract pe care l-am semnat nu e valabil. Din cauza asta… Jobul ala era superfain, am si trecut printr-un proces lung de recrutare, era putin altfel decat un job normal de dentist. Si erau si mai multi bani. Na. Angajatorul a refscut oferta, ca sa pot lucra si ca self- employed, dar nu mi-a convenit financiar. Acolo e buba. Ca s-a suflat informatia si astia ai mei sunt atat de idioti ca n-au prins-o decat pe jumatate. Ca la telefonul fara fir.
      Si da, e cum zici tu: cacaturile abia au inceput.

  25. Poate ca toate astea se intampla din cauza ca esti romanca, sau poate nu. Poate doar ai avut tu ghinion. Poate este o modalitate de a se razbuna pe tine pentru ca ai vrut sa pleci. Dar dureros este faptul ca orice nedreptate care ni se face in afara granitelor noastre o punem pe seama faptului ca suntem romani. Si, pana la urma, ne poate acuza cineva?

  26. 1nu

    Nu stiu care e situatia si ce te-a determinat sa ramai, dar in general daca ai zis ca pleci de la un loc de munca si apoi te razgandesti, vei avea doar de suferit. Chiar daca ei spun cu zambetul pe buze ca te vor acolo. In majoritatea cazurilor te vor acolo in continuare ca sa-ti faca zile fripte. Ce e mai trist e ca de cele mai multe ori comportamentul asta nu e neaparat voluntar, ci un reflex. Human nature at it’s best.
    Unde mai pui ca faptul ca scrie Romania pe pasaportul tau nu ajuta. Deloc.

  27. Tavi

    Eu , in continuare , iti doresc succes!
    Mi-am exprimat un punct de vedere asupra principiului ( de prin media am inteles ca inca e voie) prin prisma informatiilor avute la dispozitie (limitate sau incomplete se pare) si a puterii mele de prelucrare a lor (de asemenea limitata).
    In alta ordine de idei,
    “Ein Mann, ein Wort” (sau Frau , dupa caz) este o chestie in care e destul de greu sa fi consecvent(a) pe termen lung . Indraznesc sa cred sau sa sper ca nu se va transforma in “Ein Frau ,ein Worterbuch” cu toate ca unii exclama sau chiar proclama ceva oarcum similar adica “sa traiasca arta compromisului” (mare, mic cum o fi el) sau adaptare cu orice pret,cu alte cuvinte!

    Personal, intuiesc ca stapinesti mult mai bine situatia decat imi pare si treci cu dezinvoltura peste astfel de situatii (unele chiar ridicole) mergand pe drumul care crezi ca ti se potriveste cel mai bine, la un moment dat.Important e,cred eu, sa te bazezi pe principii in chestiile cu adevarat importante si sa nu-ti pierzi vremea analizand prin prisma lor orice fleac.

  28. Camelia

    Trebuie sa devii mai indiferenta. Sunt multe firme care inca cer yellow card ca dovada ca esti self-employed. De aceea si spun aia pe website ca nu e obligatoriu sa il faci, dar daca e nevoie, se poate rezolva.
    De durat, nu dureaza.
    Oricum nu le plac oamenii cu atitudine, asta e clar. Ii poti sfatui sa sune la home-office si sa intrebe. Acum avem mult mai multe drepturi sa lucram. Putem chiar lucra ca angajat daca partenerul de viata e self-employed. Si peste cateva saptamani nu mai e nevoie de nimic, chiar daca la fel vor fi multe firme care inca vor mai cere documente.
    Pe langa asta, nu iti da nimeni NINO sau UTR la self-employed daca nu ai dreptul sa lucrezi.
    In fine, eu zic sa ii ignori, fiindca daca sunt ingusti la minte nu vei rezolva nimic cu ei, decat iti vei face nervi degeaba.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 205 queries in 0.495 s