E prima dată când înţeleg de ce cursurile alea de şefie, alea care te învaţă cum să fii un leader şi să-ţi înjuri politicos subalternii sunt chiar folositoare. Fiindcă pe mine mama nu m-a certat niciodată cu ţipete, tata nu m-a bătut cât trebuia, iar eu am rămas fără exemple de impus respectul cu lingura de lemn.
“În cabinet, n-ai nevoie de o prietenă, ci de o asistentă” mi-a zis iubitul meu aseară, când am ajuns un pachet de nervi acasă. Asta mică şi obraznică s-a supărat pe mine că i-am atras atenţia de o treabă şi m-a abandonat în cabinet. De aici a ieşit circul de pe lume, încât am uitat şi de invitaţia Monicăi la Geneva. (Apropo, cei care sunteţi mai umblaţi ca mine, merită investiţia?)
Nu vă plictisesc cu detalii despre englezoaice care-şi iau nasul la purtare. Doar vă confirm faptul că lipsa celor 7 ani de-acasă se poartă şi pe la case regale, că s-ar deplasa însăşi Majestatea Sa la faţa locului, de-ar şti ce ruşine păţeşte cu slujitorii netrebnici. Dar nu despre alţii e vorba.
Să te impui într-un cabinet, când toţi vorbesc limba Reginei mai bine decât tine, e greu. Chiar şi când tu eşti singurul care vorbeşte stomatologie. Şi chiar dacă ăsta e motivul pentru care te afli acolo. Suntem oameni şi noi şi suntem la job. Iar eu am crezut întotdeauna în puterea vorbei bune şi a respectului insuflat prin alte căi decât cele violente (fie ele verbale sau fizice).
De astăzi, m-am făcut rea.
Cu o altă asistentă, absolut nevinovată. Fac pe nebuna, îi cer să stea nemişcată, să mute lucruri din stânga în dreapta. De ce? Fiindcă aşa zic eu! Autoritatea trebuie exercitată puţin, dar des, tocmai pentru a nu se uita de partea cui e şi a nu se confunda locurile oamenilor. Probabil şi-n societate e la fel. Iar cei care-şi educă pruncii şi subalternii fără linguri sunt noii mei eroi personali.
La finalul zilei, nu mă interesează DE CE îşi face treaba. Important e să şi-o facă. Tristă sunt însă că m-am făcut rea.
Nu vă mărturisesc decât dumneavoastră. Şi mă înscriu la cursuri de urlat la subalterni. Sau cel puţin la unul 😉
mo
patts, e mare lucru sa te placa subalternii, si cand le explici ca au gresit.
uite o pilda:
sophie, colega mea, a avut predarea unei cladiri – baurechtliche abnahme se cheama. unde vin tot felu de oameni de la asigurari si amt si blabla si verifica daca totul e pus la punct si corespunde normelor.
tipa preluase constructia de la altcineva si era abia la inceput. asadar cuiva i-a scapat printre degete ca lipseau extinctoarele. in sedinta veni vorba – unde sunt extinctoarele, iar ea s-a blocat. nu stia nici ca tinuse de ea, nici ca altcineva a uitat.
la care omul de serviciu care era si el acolo a sarit in sus ‘da normal ca sunt, am uitat doar sa le montez’ – omu’ dispare 10 minute si se intoarce cu o roaba plina de extinctoare si astia se plimba prin casa si le monteaza.
a doua zi sophie il suna sa-l intrebe care a fost faza, si sa-i multumeasca ca a reactionat asa prompt. la care mr. janitor ii zice ‘da, acum ma duc sa le remontez in cladirea vecina, de unde le-am luat’.
si exemple din astea mai sunt – trebuie sa pastrezi o distanta in limita profesionalitatii, dar si mai important e sa fi in stare sa ‘manipulezi’ oameni si situatii. iti face drumul mult mai simplu.
eu azi am refuzat niste tamplari care facusera oferte mai mult decat nesatisfacatoare (cat i-am injurat in gand numai eu stiu)- dar am facut-o in asa fel incat mi-au trimis mailuri multumindu-mi pentru convorbirea simpatica si m-au rugat sa ii apelez cand mai am nevoie. asa pot sa stiu ca daca se ivesc situatii cu tamplari, nu imi pune nimeni bete in roate.
cu lingura de lemn nu ajungi nicari – iar cu miere prinzi mai multe albine.
zuckerbrot und peitsche 😉
copila blondă
Of, mo, dar eu nu mai puteam cu ea, era toata ziua pe facebook, iar eu nu aveam nimic din ce imi trebuia la pacient. Prima data, i-am zis ca e ok sa stea pe fb, daca isi face treaba. Speram sa se mai potoleasca. A doua oara, am rugat-o sa nu mai intre pe fb de pe calculator cand avem pacient in cabinet. E penibil.
M-am gandit foarte serios sa ii iau telefonul dimineata. Oficial, oricum nu are voie cu el. Apoi, m-am gandit ca nu vreau sa inceapa razboiul si mi-am dat seama ca as fi obtinut doar sa stea si mai mult in povesti cand pleaca din cab. La ritmul in care lucrez, nu am timp sa povesteasca ea cu toata lumea. Am nevoie de ea acolo, tot timpul.
In ultima vreme, a inceput sa faca greseli. I-am zis sa fie mai atenta, dar ca noi ne intelegem bine si putem face lucrurile sa mearga. I-am zis ca atata timp cat echipa merge bine, nimeni nu are de unde se stie ce se intampla intre noi. In fiecare dimineata, o luam cu masina la cab, ca sa mai poata dormi juma de ceas.
Ieri a uitat sa trimita o lucrare la lab. In conditiile in care avusesem vreo 3 pac care au anulat programarea, iar ea a vb la tel cu o prietena si a cautat vacante pe net. In timpul programului de munca! Si imi zice ca pfoa, asta e, greseala ei, dar a fost f ocupata. La care mi s-a urcat la cap.
I-am spus ca nu e prob cu lucrarea, o trimitem maine. Dar sa nu mai imi spuna ca e ocupata, fiindca de telefoane si facebook are timp. A inceput sa tipe la mine. :)) i-am spus sa nu ridice tonul si ca discutia s-a incheiat. M-a amenintat, c-o sa-mi para mie rau! :))
Apoi a iesit din cabinet si m-a lasat singura tot restul zilei. “I’m in too much pain” mi-a zis cand am rugat-o sa se intoarca. Apoi m-amdus sa o aduc si pur si simplu m-a ignorat. Ignore, ca pe mess.
Ce penibil a fost fata de ceilalti pacienti, nu iti pot explica. Teoretic, ar fi trebuit sa ii trimit acasa. Practic, ei nu aveau nici o vina. Asadar, eu nu mai am nevoie sa ma placa subalternii, ci sa ma asculte.
P.s. asistentele dentare in uk sunt monumentale adesea, luate direct de la liceu si puse in cabinete. Ele nu au nici o scoala, nici o pregatire. Trainingul li se face pe loc, in timpul programului. Pe sistem monkey see, monkey do. Nimeni nu pricepe ce face.
Asta a mea era un pic mai rasarita. Si mi-e mila de ea, fiindca e un copil care n-are nimic. Iar eu sunt un copil care are totul.
dojo
Miruna, job-ul este job. Eu is destul de ‘friendly’ cu clientul meu (care aproape ca mi-e ‘patron’, tinand cont ca lucrez cu el de acus’ 2 ani), dar asta nu-l impiedica sa ma ia de urechi, daca merit.
La fel si eu, cand lucrez cu diversi ‘contractori’, cer servicii decente si seriozitate.
Asta in conditiile in care in general sunt o carpa de om si prefer sa nu fac scandal. Dar m-am obisnuit sa fiu ferma in cerintele mele, dau bonus cand merita, ii iau la intrebari etc.
Foarte interesant este ca oamenii s-au ‘mulat’ pe sistemul meu. Stiu ca sunt cinstita si simpatica, dar ca trebuie sa-si faca treaba.
Asa ca, scoate joarda din cui si nu ii mai fa nicio favoare. TU esti sefa, tu esti ‘in charge’, nu ea. Nu-ti trebuie subalterni indragostiti de tine (ca de aia ai barbat, sa te adore el), iti trebuie subalterni care sa fie tratati corect si care sa-si faca treaba 🙂
Tomata
o sa fii un fel de Meredith Grey 😛 sau Medusa.
Gossip Girl
mi se pare de bun simt ce ceri de la asistenta ta…nu inseamna ca te ai facut rea:)
mo
yep – dupa ce am citit si contextul – ‘asistenta’ ta chiar suna groaznic(a)! eu in cazul asta as avea o discutie cu ea si cu sefii! sigur exista alte tinere care si-ar vinde o mana ca sa aiba jobul ei…
Ernest
Adică vrei să spui că asistentele din cabinetele de stomatologie din UK n-au nicio legatură teoretică cu stomatologia?
Pai decât așa, mai bine fără.
Și spui că stătea pe FB. Păi și dacă vine un băiat de-și pune dinți, ea lasă telefonul și apoi pune mâna pe toate ustensilele acelea sterilizate?
copila blondă
Dojo, ştiu că aşa e. Nu am avut pretenţia să fim prietene, ci să-mi fie de folos. Că de aia e plătită.
Eu aşa învăţ. Doar că simt că nu-i bine că nu se poate şi cu vorba bună. Însă pe bunul simţ şi conştiinţa oamenilor nu e voie să te bazezi. Majoritatea acţiunilor noastre e bazată pe/condiţionată de frică.
Tomata, nu-i ca-n filme deloc.
Deşi am şi eu un McDreamy acasă. Tot brunet şi tot neurochirurg 😉
Gossip, nu, dar stai să vezi ce mă mai fac!
mo, păi am vorbit cu şefii. Mi-au zis că trebuia să raportez mai demult- doar că n-am vrut să merg cu pâra. Dar se pare că n-am absolvit grupa mare încă.
copila blondă
Ernest, exact. Nu au nici cea mai mică idee. În timpul training-ului li se dau nişte lecţii pentru acasă şi apoi la fiecare lună vine cineva care le verifică. LOL, cam asta…
Unele sunt foarte bune, care-s demult în profesie. Asta mică a mea are 21 de ani şi lucrează de 4. E deja scârbită şi crede că le ştie pe toate.
Şi ca să-ţi răspund la întrebare: da. Nu e chiar aşa teribil precum sună.
Valeriu
Nu ai distrus nici o relatie stai linistita. Astia sunt precum catelusii, schiauna tare dar le trece repejor. Cand nu ai un motiv real de a fi suparat, uiti imediat. 😛
Cu sefia treaba e simpla: “Nu te pune cu sluga la masa ca te lasa.” :))
In termeni moderni trebuie sa fii cand leu, cand vulpe. Pentru ca “A leader is a dealer in hope” si pentru ca sunt doua parghii ce misca oamenii, frica si interesul. Cu frica nu prea mai tine dar cand vine vorba de interes toata lumea e atenta. 😀
P.S. Cea mai tare combinatie a fricii cu interesul se obtine cu traditionalul “Va ard la bani!” Sa vezi apoi cat de gingas se misca tipa. :))
adriana
Cind te-a amenintat am simtit un soi de discriminare.Nu poti sa-ti iei o asitenta romanca?Nu ti-ar mai vorbi de sus.
Lorena
Draga copila blonda, locuiesc de un an jumate in Geneva si trebuie sa iti spun ca nu mérita investitia:)! E un oras batranesc, Care nu iese cu nimik in evidenta, poate doar cu aspecte negative. In plus, e foarte scump totul aici, am inteles totusi ça Norvegia bâte Elvetia la capitolul preturi. Daca tôt vrei sa vizitezi tara cantoanelor, iti recomand Lausanne-ul, e mult mai chic, ça sa ma exprim asa:). Sper sa te fi ajutat un pic in luarea deciziei tale.
copila blondă
Valeriu, frică nu îi e, fiindcă ştie că n-o dau ăia afară, iar interes nu are, fiindcă la ea salariul merge oricum. Important e să fie în clinică. Poate sta şi pe WC, banii tot îi merg.
Adriana, eu cred că e mai degrabă vârsta mea. Că ea e tânără şi cu mai multă experienţă decât mine. EU am fost ocupată cu şcoala. Şi blogurile 😛
Lorena, era exact ce-mi trebuia! Merci mult. Oricum, cred că nu prea ar fi fost o combinaţie, între timp. Nu îmi mai pot luat liber de la cabinet.
liana
Scuze ,eu m-am pierdut in atatea randuri !pai nu e aia de care spuneai ieri alaltaieri ca e super ,ca tine minte hartii si telefoane ?
Cum facebook ?pai ce spune ROI-ul ?
liana
Nu cred ca angajatorul ei accepta orice.Fa hartie scrisa si cere sa-i scada salariul sau s-o dea afara.
Manusile nu sunt obligatorii acolo, altele pt fiecare pacient ?
Obraznicia ei n-are treaba cu varsta si nici cu limba ,asa sunt marea majoritate,trebuie doar sa te impui!
Nu cere tampenii, gen stai la stanga sau la dreapta , spune-i fix ce vrei , eventual si de ce,iar daca nu respecta fa-i reclamatie oficiala , scrisa ,la angajator.Nu cred ca patronul ,sau ce e acolo, vrea sa plateasca daune vreunui pacient pt ca asistenta nu-si face treaba.
Ca la catei..pavlovian…dar legal si politic corect !
Ana Q.
Come to think about it… ar trebui sa las cititul blogurilor la locul de munca 😀
Serios acum, munca e munca, cand e de facut treaba trebuie sa facem, cand nu, o putem arde si aiurea pe net. Cam asta ar trebui sa fie deviza angajatilor de pretutindeni. Pe mine ai mei m-au invatat asa: Anuta mama, nu te plateste nimeni sa stai degeaba.
Si aveau dreptate.
copila blondă
liana, ba da e aceeaşi. Din punct de vedere profesional, să zic aşa, e o asistentă f bună. Că îi merge mintea. La cei 7 ani de-acasă are nişte restanţe.
Anuţa dragă, tocmai de aia i-am zis că nu mă deranjează să stea pe net, dacă îşi face treaba- Doar că ea a uitat condiţia.
morbo
aoleu, da’ nu ti-o fa dusmana pe cea nevinovata, ca, daca-i ca mine, devine vinovata, ca reactie.