Sau mai are loc într-un antreprenor şi un artist?
Şi care e mai bine să fii în majoritatea timpului. Atunci când ai de-ales, bineînţeles!
Nu că aş şti cum e să fii doi în unu, artist şi antreprenor deodată. Nici separat nu sunt chiar sigură, deşi, dacă legat de partea mea artistică mai am dubii, în ceea ce o priveşte pe cea de antreprenor sunt sigură: nu prea există.
Fiindcă antreprenorul din mine nu are loc de artistul care se zbate. Ăsta e zbuciumat, domnule, nu doarme noaptea, visează cu ochii deschişi şi e uitucul şef, din tot neamul. Când antreprenorul vrea să rezolve o treabă, artistului îi vine o idee, când ăla vrea să răspundă unui mail, ăstalalt îşi aminteşte de o melodie, când unul simte că arde, celălalt scrie o poezie despre foc. Şi tot aşa… Nu ştiu ce să mă mai fac.
Evident că am o listă cu ce ar trebui să fac! La liste mă pricep… De două zile, dimineaţa pun telefonul să mă cânte pentru aceeaşi porcărie importantă. Doar că seara pare mai mult porcărie decât importantă.
Nunu, antreprenoriatul nu ar trebui să aibă voie să se joace cu artişti, că uite, învaţă numai prostii de la ei.
Cruce Adrian
Nu scrie nicaieri ca nu poti sa bagi in antreprenoriat si o doza de arta. De fapt, asta lipseste desavarsit in Romania. In strainatate, insa, nu e chiar asa si exista o doza de arta in fiecare antreprenor de succes.
Costin
Atata vreme cat termenul de antreprenor se asociaza cu “patron de shaormarie”, toti suntem niste antreprenori. Creativitatea necesita spatiu si timp, gandire abstracta, libertate. Antreprenoriatul necesita o gandire logica, timp redus si decizii practice. Depinde la ce ne raportam. Un exemplu posibil poate fi un pictor. Creativ dar si antreprenor daca decide sa`si inchirieze/cumpere un spatiu pentru o galerie proprie. Cu cat urcam pe scara antreprenoriatului, partea creativa va cobori.
Jacqueline
Da, da, da! :)) M-am vazut pe mine in articolul asta.
Dupa multe cautari si zbucium am ajuns la concluzia ca un artist poate fi si antreprenor, dar nu va fi niciodata la fel de bun ca un antreprenor cu un artist pe post de prieten bun. 😉
copila blondă
Adrian, Cred că tu vrei să spui că antreprenoriatul presupune multă muncă şi cantitatea asta de muncă, pentru a fi făcută ca lumea şi cu drag, trebuie făcută de un artist, că doar el e capabil de atâta devotament şi neobosire…
iar pentru mine e prea târziu, muuult prea târziu astăzi. 😛
Costin, tu vorbeşti serios şi ai exact dreptate. Regulile şi respectarea lor nu fac casă bună cu libertatea. Hi5.
Jacqueline, cel mult cunoştinţe! că prietenii vor începe să bea cafele şi poveşti…
mariusrusu
În general, artiştii gândesc cu… inima, cu sufletul, iar în antreprenoriat e nevoie de multă luciditate, nu-i loc pentru sentimentalisme.
Asta nu înseamnă că un artist nu poate fi şi antreprenor, dar nimeni nu-i garantează succesul în business chiar dacă a reuşit pe plan artistic.
mo
na deci in afara de ce am mentionat pe fb, mi-am mai amintit ceva…
art basel si art miami sunt cele mai mari târguri de arta din lume, si (desi unii spun ca e mai mult afacere decât arta) sunt hotspoturile pentru toti cei care sunt cineva in scena – deci artistii de succes.
nu cred ca cineva ca damien hirst nu e si un bun antreprenor (e cel mai bogat artist din lume, chit ca jura in sus si-n jos ca nu-i pasa). trebuie si in arta sa faci business si networking altfel mori de foame. sau uite – anish kapoor care e de mult in colaborari cu mittal steel. kapoor e un artist mai intreg la cap decat hirst (imho), dar sigur isi cunoaste interesele si in afaceri. ai wei wei la fel… ideea e ca poate artistii fac afaceri altfel decat lord sugar si trump, dar cei care au succes, sunt si antreprenori. doar ca de multe ori se vand mai intai pe sine – ca brand, si mai apoi obiectele de arta…
mo
ps: costin nu are dreptate – creativitatea nu coboara cu cat creste afacerea – daca in arta e mai vaga treaba, uita-te in IT. chiar nu e invers proportional… si apoi mai sunt si oameni ca warren buffet sau.. na afaceristi nu cunosc asa multi, care cu tot succesul lor, tot niste visatori au ramas. nu cred ca e sanatos sa gandim in clisee, pana la urma cei/le mai buni/e si mai prolifici/e -atat in busines cat si in arta- sunt cei/cele care combina ambele seturi de aptitudini.
Valeriu
Astea-s clișee cu artistul boem și corporatistul organizat.
Un artist serios trebuie să fie ordonat și muncitor ca un antreprenor. Iar fără creație și imaginație nu există antreprenor și business de succes.
Artiștii serioși muncesc de dimineața până seara pentru a da formă unei idei sau unui concept. La fel și antreprenorul, trebuie să lucreze organizat și constant pentru a ajunge la rezultatul dorit.
1% inspirație 99% transpirație se aplică indiferent că esti artist sau corporatist. 🙂
Munca constantă și eficient organizată este singura modalitate de a îți dezvolta și pune în valoare un talent înnăscut. Altă soluție nu există.
Florin Grozea
Valeriu zice tot ce voiam eu să zic!
Iulia
Copila, tu vrei sa spui ca ai un geaman artist si unul antreprenor?:)) Fiindca asa inteleg iarasi ca om fi avut ceva relatie stransa in vreo viata anterioara, prin prisma asemanarii de artisti-neantreprenori:D
BOBY
Niciodata nu trebuie sa te arunci in mare , daca nu stii sa inoti.Ai mari sanse sa te ineci.Daca in sufletul tau consideri ca esti 100% artist, atunci ocupate-te doar de aceasta latura.Ca antreprenor trebuie sa ai acel al n -elea simt, al afacerii,care sa te duca la succes financiar.Esti la inceput de drum, iar deciziile antreprenoriale cele mai bune, cu siguranta , le vei lua alaturi de o persoana calificata.Pe parcursul timpului ,ea, poate sa-ti devina si trebuie sa-ti devina ceea mai apropiata persoana, pentru ca va face parte integrala din viata ta.Raspunsul scurt…DA, trebuie sa ai o asemenea persoana in preajma ta, dar TU trebuie sa ai INSPIRATIA sa o alegi corect.Prima miscare iti apartine in totalitate.
Costin
@mo: 1. Warren Buffet este un antreprenor foarte bun. Atat. Nimic nu`l recomanda ca fiind un artist sau persoana cu doze de creativitate. Ca are viziune, e partea a doua si e absolut necesara unui antreprenor.
2. It a. Programatorii si designerii de la Adobe nu conduc firma.
b. Jobs nu a inventat Apple. Wozniack a facut`o. Faptul ca Jobs a avut vizune, asta a facut produsul Apple ceea ce este azi.
Nu confunda creativitatea cu viziunea sau talentul sau leadership.
c. Designerii de la Samsung, HTc, etc, nu conduc firma.
Social-Media – Facebook, Hi5, Twitter nu sunt inovatii si nici creatii artistice demne de pus in rama. Sunt abordari diferite ale unei situatii deja implementate dar cu un mai mare succes datorita unei implicari serioase a unui antreprenor cu viziune + o participare masiva a unor investitori.
1.Pune`l pe Warren Buffet sa`ti faca ceva creativ, sa deseneze, sa inventeze.
2. Pune programatorii de la Adobe sau designerii de la marile marci auto sa`ti coduca firma si o sa vezi ce iese.
Nu degeaba fiecare om are pozitia lui stabilita in cadrul unei firme. Numai in acel post poate da randament maxim.
Ma voi repeta si voi spune ca, daca ne gandim la antreprenor ca la un “patron de shaormarie”, nu e greu sa fi unul din ei. Poti combina cele doua abilitati pana la un anumit punct. Pentru a evolua si a duce mai departe ceea ce ai construit, pentru scoate capul la suprafata si a`ti lasa competitia in spate va trebui sa alegi. Ori sunt creativ si coduce altcineva compania, ori conduc eu dar angajez pe cineva creativ. Nu vei avea timp pentru amandoua deorece timpul alocat creativitatii tale va fi preluat de solutionarea problemelor administrative sau altele dar tot de ordin antreprenorial vor fi.
@Valeriu: Confunzi creativitatea cu talentul si viziunea. Un antreprenor de succes nu are nevoie de creativitate ci de viziune si de oameni creativi. Mitul companiei cu un singur om e deja vechi. Ai dreptate, un artist si un antreprenor trebuie sa fie seriosi si sa munceasca dar raportul pe care il dai exemplu nu este tocmai cel potrivit dupa parerea mea. Un artist degeaba transpira 99% in fata unei linii venite ca idee in urma acelui 1%. Tot linie va fi. Un antreprenor degeaba transpira 99% din timp daca in urma acelui 1% singura lui idee a fost de a inchiria un spatiu. E greu sa definesti un raport al calitatilor pe care un antreprenor sau artist trebuie sa il aiba pentru a avea succes.
Valeriu
@Costin, sunt multe de făcut și puține de vorbit.
Totul pornește de la o idee ce este 1% și restul muncă 99%. Iar prin muncă se poate înțelege aproape orice: creativitate, viziune, talent, orice. Nu talentul și aptitudinile ne lipsesc, ci munca, disciplina de sine și voința. Orice se poate învăța și orice aptitudini se pot dezvolta atâta timp cât ești disciplinat și muncitor.
Oamenii sunt slabi și leneși, din cauza asta ”nu au„ talent, se multumesc să facă doar ce li-se pare comfortabil și ușor.
You have to do what others won`t. To achieve what others don`t. :))
Cât despre marii oameni de afaceri toți au fost în primul și în primul rând oameni creativi, cu o bogată imaginație și o voință de fier. Warren Buffet nu poate desena, dar asta nu înseamnă ca nu poate învăța și chiar excela dacă își propune și vrea.
Costin
@Valeriu Permite`mi sa fiu sceptic cand vine vorba de talentul artistic al lui Warren Buffet. 🙂
mo
@costin – dar atunci care e argumentul pentru damien hirst et co?
ne invartim intr-o polemica foarte ne-academica … nici nu am definit termenii. ce e artist pt tine? in cazul it etc am zis explicit ´creativitate´ si nu simt artistic etc.
si ma refeream la chestii mai mici, nu la adobe si apple – ce e cu instagram? un exemplu perfect de creativitate si simt antreprenorial. in rest subscriu (din nou) la ce zice valeriu.
mo
sau uite – arhitectii. musai sa fie creativi, si te asigur ca foarte foaaaarte putine birouri (3-4 in lume) au oamenii specializati pe management si business. poate ai auzit de zaha hadid sau norman foster? pe astia chiar ii stie tot omul – si ea cel putin a fost mai intai artista si apoi arhitecta si doar tarziu femeie de afaceri si le-a facut pe toate. exemplele pot continua.
deci raspuns mirunei: da se poate. si mai ales – trebuie.
Costin
Am dat ca exemple nume mari pentru a intra in ideea de ce inseamna a fi antreprenor, nu ceea ce vezi pe la noi. Ma refeream la o companie mare cu un numar mare de angajati unde responsabilitatile sunt pe masura.
Iau cazul sau pasiunea ta.
Iti dau dreptate si ambele calitati de artist si antreprenor pot fi simultan folosite doar daca esti la inceput de drum. Un arhitect entry-level, daca vrei sa`i spui asa. In mare parte se ocupa de design, se asigura ca planul este respectat in masura normelor legale si ale sigurantei si isi primeste banii de la client, urmand sa`si plateasca taxele. Corect? In situatia lui nu prea vad unde`i partea de antreprenoriat, sincer. Pe masura ce firma va avea succes si va fi contractat sau va avea cerere, daca doreste asta, este pus in situatia de a onora acele cereri. Evolutia firmei se va indrepta in situatia in care va avea nevoie de oameni. Contabilitate, management, vanzari chiar si de cei care sunt la baza piramidei. Nu va avea timp sa se ocupe de toate functiile in acea firma si sa continue sa`si exercite creativitatea ceea ce va duce ca proiectele sa fie facute de angajatii firmei. Pe masura ce volumul de munca se aduna esti practic pus in situatia sa alegi. Ori desenez, ori conduc. Bine, te poti ocupa de proiectele foarte importante, nu zice nimeni nu dar nu de toate.
Daca doresti sa ramai mic, nu`i nicio problema. In astfel de cazuri situatia expusa de tine ar avea mai mult succes. Ai timp ca ideile sa respecte standardul tau de exigenta si sa mai stai si la o coada la taxe.
mo
Bine, undeva ai dreptate – un moment dat mereu sefii birourilor fac anumite concesii si se ocupa si de politica, meetinguri, bani, hartogarie.
DAR asta nu inseamna ca nu sunt creativi si implicati in proiecte.
Cred ca Miruna se intreba daca se poate ca un om sa fie atat creativ cat si un bun antreprenor.
Eu spuneam ca da. Evident nu le poate face cineva pe toate simultan – dar nu poti sa outsource nici creativitatea nici managementul si sa nu te preocupe.
Si dupa cum spuneam mai sus, in cazul artistilor este mai usor de prezentat ca cei buni sunt si buni oameni de afaceri – doar ca ei isi vand brandul, si apoi obiectele de arta.
morbo
ba da’ ce se pricepe lumea pe aici…hai sa ma dau mare si eu: am un anumit hobby care presupune ceea ce altii, pt care activitatea respectiva nu e hobby, sau ceva facut de placere,numesc munca. eu depun efortul respectiv dar mi se pare obscen sa-l numesc munca.daca incepi cu ”munca, disciplina si vointa”, pt mine se duce dracului tot. ca partea artistica din mine sare la bataie cand aude de din astea. ”munca” aia e o nevoie pe care mi-o satisfac. aia trebuie sa ne gasim toti. ceva satisfacator, nu doar financiar, nu ”de munca”.urrrrasssc munca!
Un cititor
Un bun amic, arhitect intr-o mare companie acum cativa ani, si-a deschis propriul birou. Pe vremuri putea pune in practica idei “artistice”, acum e nevoit sa lucreze “cost control” pentru beneficiarii de vile. Recunoaste onest ca spiritul de “artist” este bine ingropat. Desigur, e doar un caz… Poate altii reusesc ..