Februarie, luna conştientizării tulburărilor alimentare

Nici măcar nu ştiu dacă aşa se zice, dar m-am simţit într-un fel obligată să scriu despre asta. Treaba cu luna februarie e oficială în UK, SUA şi Canada.

Să nu credem că tulburările alimentare ar fi despre mâncare.Tulburările alimentare sunt despre secrete şi ascunzători. Despre limitele controlului şi testarea extremelor acestuia. Tulburările alimentare sunt despre efort nu fizic, ci suprafizic. Despre piele care se usucă, păr care cade, menstruaţii care se opresc, dinţi care se strică, gingii care sângerează, echilibru care se pierde, ameţeală care se instalează. Tulburările alimentare sunt despre abuz de diuretice, laxative şi alte substanţe chinezeşti. Ele nu se îmbată cu zahăr ambalat în etichete de “pastile minune”. Desi, uneori ar fi precis de preferat în locul chimicalelor care distrug flora intestinală şi dezechilibrează hidro-electrolitic. Tulburările alimentare nu se reduc la două degete băgate pe gât sau nişte mâncare reciclată din gunoi. Tulburările alimentare sunt despre depresii, realităţi distorsionate şi ură la reflexiv. Despre obsesie şi pasiune, făcute obicei şi consumate compulsiv. Tulburările alimentare se manifestă de regulă la persoane isteţe, sofisticate, cu imaginaţie bogată şi foarte bune aptitudini de a se preface în faţa celor apropiaţi. Tulburările alimentare sunt orice, numai simple nu. Şi nu sunt numai două.

Iar dacă nu cunoaşteţi şi nici nu puteţi înţelege, am rugămintea să vă abţineţi de la orice fel de comentariu care ar putea răni pe cineva.

În legătură cu tulburările alimentare (bulimia şi anorexia luate şi combinate în fel şi chip), dacă doriţi să vă documentaţi indiferent de motiv:

  • Cartea Wasted, de Marya Hornbacher e una dintre cele mai recunoscute scrieri de către comunităţile de anorexice de pe internet ca fiind o traducere fidelă a trăilor şi sentimentelor prezente într-o astfel de situaţie. Am citit-o. Cartea e incredibil de bine scrisă. E povestea Maryei, care la vârsta de 9 ani devine bulimică, după care face trecerea pe la 11 ani la anorexie. Ajunge internată în spitale, în clinici specializate în repetate rânduri. Greutatea ei e mereu dată în livre (pounds), iar cel mai jos a ajuns pe la vreo 63 parcă. Ceea ce înseamnă nici 30 kg!!! E incredibil să ai acces la mintea unui corp de 30 kg. E uimitor să îţi imaginezi, prin 30 de kg, un adult de 19 ani.
  • Pe youtube există o serie de filme, care redau mai mult sau mai puţin obiectiv aceste aspecte: For the love of Nancy, Dying to dance, A secret between friends,etc. Sunt impresionante, deşi nu le recomand ca inspiraţionale, ci pur informative. Sunt dure.

  • Thin, documentarul realizat de HBO urmăreşte vieţile unor paciente dintr-un asemenea centru de recuperare din sudul Floridei. E un fel de Big Brother, un reality show pe stilul horror. Pe bloguri am citit, că, între timp, Polly a murit.
  • Simbolul recuperării după o tulburare alimentară, pe care mulţi şi-l tatuează:

  • O resursă bună de informaţii în limba română: anorexie-bulimie.ro, cu informaţii despre cauze şi opţiuni de tratament. Iar în finalul articolului, vreau să răspund eu la prima întrebare de pe acest site:

“Ştiai că bulimia sau anorexia poate începe chiar cu prima dietă?”

– NU AI DE UNDE SĂ ŞTII. Ceea ce e mult mai periculos decât pare.

p.s. Cartea o am în format electronic. Cine o vrea să-şi lase o adresă valabilă în comentarii şi o trimit. Aveţi grijă de voi şi de dietele altora.

Later edit 2017: nu mai am cartea în nici un format, sorry. Am altă recomandare între timp, Unbearable Lightness: A Story of Loss and Gain de Portia de Rossi.

O știți fie din Ally Mcbeal, fie din Scandal, House of Cards, fie ca parteneră a lui Ellen Degeneres . Cartea e cutremurător de sinceră, povestește despre toată presiunea resimțită de ea în platourile de filmare și multe, multe altele. Nu e pentru cei sensibili, nici pentru cei care nu înțeleg ce atâta discuție, dacă trebuie să mănânci, mănânci și gata.

foto 1, 2

Articolul anterior

O fată ca ea merita

Articolul următor

Reţetă de pieţe cu soare şi chitare

42 Comentarii

  1. catalin

    (glumesc, da? te rog nu o lua in serios)

  2. Vezi, exact ce ziceam. Oameni care nu înţeleg decât că, dacă au o tastatură, e musai s-o şi folosească.
    Am editat gluma.

  3. Adelina

    xxxxx@yahoo.com

    Multumesc!O zi frumoasa!

  4. Nu stiu ce a scris, dar nu cred ca era cazul.

    Such girls usually do have a sense of humour about their illness and they do find ridiculous such clumsy “let’s not hurt their feelings” kind of actions initiated by others.

    Plus, “disturbing” isn’t the same for everybody. A girl who is 63 kilos after a week of fasting might find your example of a 63-pound anorexic extremely disturbing. She’s put herself through Hell and still she’s not on the same level (weight-wise) with a girl that’s worthy of being called thin. At the same time, she might find it empowering to think nobody would suspect her, because hey, she’s… well, no need to repeat the weight. Double-edged.

  5. Adelina, trimis! 🙂

    brontozaurel, true. Never thought of that. De ce scriem în engleză?
    p.s. An ED person will never be happy with their weight. Not even at 63lb.

  6. Pentru ca mi-e frica de romgleza, de ideea ca unele ganduri ar suna ca dracu’ daca le traduc, de momentele in care dintr-o fraza intreaga raman doua cuvinte a caror traducere strica totul si nu-mi vine in creier nici o alta formulare. De fapt… ca sa traduc fraza precedenta, mi-e frica de ridicol.

  7. Scrii foarte bine in engleza.

  8. Priminiona

    Mi-a placut ce ai scris! 🙂

    Multumesc anticipat.

  9. Andra

    Foarte bine scris postul tau! Te rog trimite-mi si mie cartea. Multumesc!

  10. catalin

    Scuze, n-am citit deloc cu atentie, n-am vazut ca esti serioasa.

    Da, s-a potrivit ca nuca in perete, mie citeva kg in plus mi-au distrus viata. Simplu si eficient.

  11. Andra, ai primit mailul?

    cătălin, scuze şi eu, am fost dură. Dar ai meritat-o! 😛
    Pare rău pt kilogramele alea. Nu, pare rău pt tine.

  12. Cristian

    Ce ți-e și cu standardele astea de frumusețe moderne care promovează malnutriția. Unde sunt alea de la țară când auzeai „Uită-te la ea cât de grasă și de frumoasă este”?

  13. Iulia

    Şi eu, dragă Miruna!
    Mulţumesc anticipat!

  14. Cristian, lasă că mai sunt şi astfel de cazuri. Nicicum nu-i bine.

    Iulia, trimis 🙂

  15. Chestii legate de sanatate… I’m lovin’ it! 🙂

  16. Cu menţiunea că nu sunt chestii legate de sănătate, ci de boli mintale, ţi-am trimis-o. AR fi trebuit să ajungă deja.

  17. Andra

    Salut, Miruna!
    Aș dori și eu cartea.
    Mulțumesc anticipat!

  18. Andra

    Gata, cartea a ajuns! Multumesc mult!

  19. Cristian

    Nu are prea mare legătură cu anorexia sau bulimia, dar tocmai am citit un articol interesant pe tema slăbitului prin metode mai puțin ortodoxe și foarte periculoase – Inferno: My Week on DNP by Anthony Roberts.

  20. Andra

    Buna! Vreau si eu cartea. Multumesc!

  21. Cristian, nu ştiu ce să zic. 1,5x doza letală şi supravieţuieşte să povestească. Nici nu ştiu dacă e bine să citim astfel de articole. Nici nu ştiu dacă e bine că ele există. Cred că e fundamental greşti să ne tratăm corpurile ca pe nişte şoareci de laborator.

    Andra, am trimis!

  22. Cristian

    @copila blondă: cea mai mică doză letală înregistrată, nu mediană („medie”) sau maximă. Nu că asta ar face deodată experimentul sigur. Iar dacă-l citim, barem să nu sărim peste concluzie:

    Don’t get me wrong, if I had to lose five pounds of fat in a week, I couldn’t do it without a lot of help from various chemicals. But for getting leaner and staying that way, it’s better to do it the old fashioned way, or at least the old fashioned way combined with HOT-ROX.

    Legat de șoarecii ăia de laborator, cum ar putea progresa totuși omenirea fără tot felul de experimente mai mult sau mai puțin nebunești? Asta îmi aduce aminte de Linus Pauling (multiplu laureat al premiumul Nobel) care lua megadoze de vitamina C și care din păcate n-a reușit să demonstreze vreun beneficiu care să fie acceptat de comunitatea științifică. Măcar a murit la venerabila vârstă de 93 de ani, deci dacă e să dăm crezare spuselor sale n-a fost chiar în zadar efortul 🙂

    Am văzut filmul „For the love of Nancy”, dar nu prea m-am lămurit cu partea psihică, așa că te rog frumos să-mi trimiți și mie cartea cu pricina că-s curios. Mulțumesc.

  23. Buna Miruna, as dori si eu cartea. Stiu pe cineva careia i-ar face bine s-o citeasca. 😉 Multumesc anticipat!

  24. Articolul tău a venit la fix. Prietena mea din copilărie se luptă cu anorexia și suntem toți foarte îngrijorați pentru ea. Ai dreptate, tulburările alimentare sunt manifestarea fizică a altor neliniști și tulburări. Trimite-mi, te rog, și mie cartea, vreau să i-o dau să o citească. Poate o ajută cu ceva. Mulțumesc

  25. Cristian, da, ştiu că ai dreptate. Dar sunt oameni care ar da orice ca să scape mai degrabă de cele 4 kg de grăsime pură, care nu au răbdare să meargă pe calea cea dreaptă. Tocmai fiindcă există şi alte căi. Pericolul e ca aceste persoane să sară peste concluzie sau să nu mai ajungă la ea.

    Mărgeluţă, nu cred că e o carte pe care să o citească cineva cu astfel de probleme, nu vrem să hrănim demoni. Vrem să-i înţelegem. Te rog să ai mare grijă, să o citeşti tu mai întâi şi apoi să decizi dacă e cazul.

    Cristina, îmi pare atât de rău. Repet ceea ce am zis mai sus şi ţi-am scris şi în mail. Nu vreau să fie o inspiraţie la anorexie.

  26. Sau oameni care au incercat “calea cea dreapta” timp de prea multa vreme si in cazul carora n-a functionat.

  27. catalin

    Brontazaurel: cel mai bun termogenic e aspirina saracului.

    Iar ma ia blonduta cu parul 🙂

    • haoleo ca tineri mai sunteti, nu ati prins unu perioada ceausista sa vedeti cum era fara o aspirina si singura solutie pt scapat de o raceala era sexul: efort, transpirat, culcat, dormit ca un prunc si adio raceala 🙂

  28. @catalin: daca intelege ce dracu’ ai scris, ca eu n-am inteles nimic… 🙂

  29. Adică, foamea. Da, iar te iau de păr. Pentru că la unii, ea creează dependenţă.

  30. catalin

    Haha, blonduto, nu stii ce-i aspirina saracului? Da, si ea poate da dependenta 🙂

  31. hai, nu mai face pe deşteptul şi fă mai bine puţină în acest întuneric din capetele noastre! 😛

  32. maria visoi

    Multumesc 🙂

  33. Cristian

    @catalin: frecatul ăla nu arde așa de multe calorii pe cât își imaginează unii. Mai degrabă declanșează niște schimbări hormonale care mai departe duc la o scădere în greutate.

  34. Maria, am trimis.

    Cristian, deci tocmai ai tradus? Mda, mare brânză.

    Cătălin, deosebită glumă. Dacă o fi câştigătoare de data asta 😛

  35. amelia

    as dori si eu cartea. multumesc anticipat.

  36. Mona

    Buna,
    as dori foarte mult si eu cartea. Multumesc mult!

  37. In 2012 s-a infiintat un grup de suport pentru cei cu probleme alimentare.
    Întâlnirile T.A.A. (Tulburari Alimentare Anonimi)au loc săptămânal în București, în fiecare marți la mănăstirea Radu Vodă (str. Radu Vodă, nr. 24 A, 040275, sect. 4, București) şi în Timişoara.
    Pentru informații vă rugăm să sunați la 0734514871 (Silvia) sau ne trimiteți un e-mail către taa.bucuresti@gmail.com

  38. bubu

    Mai este valabil? As dori si eu cartea…
    Multumesc!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 219 queries in 0.314 s