Mâine se termină veşnicia

“the end of time” e un vers dintr-un cântec ce tare îmi place. Timpul e singurul lucru inventat de om, care n-o să se termine niciodată. Dac-am putea face aceeaşi chestie şi cu motorina, am fi nişte cu adevărat deştepţi.

6 ani de facultate. Şi şcoala mea, care-a ţinut o veşnicie! Pe care-atunci când o trăiam, o vedeam în plină tinereţe, fără a crede că şi veşniciile îmbătrânesc şi mor. N-aş mai sta nici o clipă pe băncile amfiteatrelor şi nu citiţi vreo nostalgie printre rânduri. Nu m-ar caracteriza. Facultatea a fost ceva tare pragmatic în viaţa mea, n-am făcut-o de plăcere. Că, de plăcut, mie îmi place doar să beau cafele şi să scriu poveşti. Ceea ce nu te duce prea departe în viaţă, eventual doar nu te lasă să dormi. Când te gândeşti la teancul de facturi neplătite.

Însă şcoala celor 6 ani a fost o veşnicie pe care o s-o îngrop în jurăminte de a n-o uita vreodată. Sfârşitul nu-i poate anula fiinţa, la fel cum nici bătrâneţea nu poate anula tinereţea. De asta se ocupă Alzheimerul. Ciudat e că nu ştiu unde am pus cei 25 de ani, pe care i-am cheltuit parcă în capricii sufleteşti şi nu în obligaţiuni morale. Adică, în loc să-mi cumpăr chiloţi şi şosete, aceste consumabile ale garderobei umane, eu am preferat întotdeauna o pereche de pantofi. Şi asta, cu toc înalt, deşi rar umblu cocoţată. Asta-s eu: dulapul geme de tocuri, iar eu am purtat aceeaşi pereche de sandale toată vara, fiindcă mi-e cea mai comodă.

Iar şcoala celor 6 ani m-a crescut mai frumos decât m-aş fi priceput eu singură, din clipa în care am ieşit pe uşa casei părinteşti. Ştiţi, veşnicia n-are legătură cu timpul. Are legătură cu omul.

În Florenţa, în Piazza della Signoria, printre statui şi acorduri de chitară, m-am sprijinit de-o treaptă şi-am fost o veşnicie. După două ore, mi-a trecut. Ca şi când, până şi veşniciile pot fi apreciate doar atunci când se livrează dozat. Mâine susţinem lucrarea de diplomă. Frumoasă veşnicie am avut.

la chitară, Piotr Tomaszewski. 

Articolul anterior

Da, mă deranjează că fumezi!

Articolul următor

Repede, ce rochie de banchet!

29 Comentarii

  1. Mult succes! Sunt convinsa ca o sa-i faci praf pe toti!
    Suntem alaturi de tine!
    Toate cele bune si mult succes pe drumul pe care il vei urma! Presimt ca va fi unul presarat cu impliniri, bucurii si satisfactii!
    Cu drag 🙂

    0
  2. In primul rand, felicitari. In al doilea rand, bafta maine.
    Vesnicia e alt lucru inventat de oameni. Amintirile sunt cea mai frumoasa parte a unei persoane. Imi place sa cred atunci cand ma intreaba cineva ce am realizat in viata, sa ma uit inapoi si sa ii insir toate amintirile frumoase. Sa ii spun: asta sunt eu! Daca nu s-ar fi terminat facultatea, tu inca erai in curs de devenire. Acum facultatea e parte din tine. E a ta si nimeni nu ti-o poate lua.

    0
  3. Sunt curioasă dacă ar fi să dai timpul înapoi … imaginează-ţi că tocmai ţi-ai luat bacul… ce facultate ţi-ai alege?

    Mult, mult, mult succes!

    Altă pură curiozitate: Vei profesa noua meserie? şi de ce nu scri … cărţi?

    0
  4. Ioana, mulţumesc şi să fie! Am şi eu o presimţire bună, că altfel aş sta pe fundul meu 😛

    Claudia, facultatea propriu-zisă nu are foarte mult de-a face cu devenirea mea la prima vedere. Însă a fost ca o climă care m-a crescut la căldurică, mi-a îndrumat paşii, mi-a permis evadări şi libertăţi. Însă în ceea ce priveşte devenirea mea, atât ca om, dar, mai ales ca medic,hm… mai am muuuult până acolo. Facultatea e doar condiţia aia obligatorie.
    Amintirile sunt ale noastre pentru totdeauna. De aceea, cred că sunt una dintre principalele investiţii care merită în viaţa asta.

    melly, cărţi? :)) mă faci să râd. Ce aş avea eu atât de deştept de spus, ca să încapă între atîtea coperţi? 🙂 Eşti drăguţă şi îţi mulţumesc. Mi-aş dori să ajung la asemenea înţelepciune, îţi dai seama. Între timp, exersăm aici împreună un soi de talent scriitoricesc, ce creşte cu fiecare comentariu pe care-l lăsăm, citim şi gândim. Iar blogurile sunt mult mai vii decât cărţile. Interacţiunea e cea care mă ţine în priză de atâta timp. Vai, nici nu-ţi imaginezi!
    Cât despre ce facultate mi-aş alege, probabil pe aceeaşi, fiindcă atât m-a dus mintea atunci. Aveam alte orizonturi, eram un cu totul alt om. Însă mi-ar plăcea să-mi mai fi luat o dată bacul şi, cu mintea de acum, să reiau facultatea asta de la început.
    Sau, ok, poate nu chiar de la început! Vai, câte nopţi nedormite!!!
    Şi despre profesat, cred că a venit timpul să culeg profitul după toată investiţia depusă. În acest moment al vieţii mele, această facultate este asul meu din mânecă. Exact cum mă gândeam în clasa a 12a: jurnalism pot face şi fără diplomă, dar medicină…nu prea. E bine să fii hotărât în viaţă, dar e bine şi să ai opţiuni. Mai ales când eşti un om aşa ca mine, care nu se poate baza că-l ţine o treabă mai mult de 3 ani.

    0
  5. Manuel, şi s-a dus concentrarea… 🙂 Dar de Piotr al meu ce zici? Am stat să-l ascult pe fundalul de forfotă a pieţei vreo 2 ceasuri. Şi-aş mai fi stat, dar aveam un avion de prins…
    Superbă Florenţa.

    Neapărat să mergeţi odată. Florenţa e oraşul care nu te face să te simţi singur nici chiar atunci când eşti.

    0
  6. Cum Justin Bieber, un pusti de 15 ani a scris o carte? (cu siguranta nu el a scris-o dar asta e alta poveste) cartea lui Justin Bieber “First Step 2 Forever: My Story” a ajuns pe lista celor mai vandute carti.

    Spuneam asta ca să îmbini utilul cu plăcutul şi să câştigi bani din ceea ce îţi place. Ar mai fi câştigatul de bani din siteuri propri pe care să scri…

    La întrebarea daca vei profesa stomatologia nu ai răspuns 😀

    0
  7. :)) ba da, am răspuns. Voi profesa. Mai am foarte mult de învăţat, dar voi profesa. În acest moment, meseria mea e biletul meu norocos către o fericire la care nici n-am visat vreodată. Dacă ea există? După ce aflu, îţi spun negreşit. Dacă are legătură cu cariera? Am eu o bănuială, urmează să cercetez.

    Deja am câştigat bani din scris. Dar aş vrea nişte bani mai mulţi totuşi 🙂

    Şi Justin Bieber, melly? c’mon! Cartea lui s-a vândut tocmai fiindcă este Justin Bieber, cauza leşinului cronic între adolescente. Nu cartea l-a făcut celebru. Sau e vreun folozof cu acelaşi nume?! Stai, filozofii nu scriu best-sellere. Şi nici n-au nume de bieber.

    0
  8. :))))
    Apropo, cum de nu dormi?

    0
  9. :p din cauza ta!
    Nu, îmi verific şi repet prezentarea pentru mâine dimineaţă. Dar nu prea mai înţeleg multe, deci mă trezesc pe la vreo 4 să reiau. Am de călcat rochiţa, etc.
    Şi-s obişnuită de 4 zile fără somn.
    Prevăd o săptămînă de recuperări.

    0
  10. fugi la nani, o sa ai ochii bulbucaţi şi n-ai sa te poti concentra. 🙂 Să nu uiţi să mănânci o ciocolăţică mâine de dimineaţă. Mult succes!

    0
  11. :))) am inteles, sa traiti!

    0
  12. Carmen

    Pe ce domeniu ti-ai facut lucrarea?:D

    0
  13. yneedtrust

    Hello blonda:-)
    Felicitari si tin pumnii:-)
    Pup

    0
  14. etw

    Bafta acolo. Desi, de cele mai multe ori, norocul ti-l faci singur, nu e ceva ce vine si pleaca dupa propria vointa…

    0
  15. Bafta la licenta:)…Din amintirile mele e mai mult o formalitate,asa ca nu iti fa griji (Doamne,nu imi vine sa cred ca spun “din amintirile mele”…ma face sa ma simt batrana).
    Greul de aici urmeaza,cu toate ca tu ai un mare plus-stomatologia e la mare cautare si oricum…posibilitati sunt peste tot.Pana la urma,ai dreptate…jurnalism poti sa faci si fara diploma, medicina nu prea….succes:)

    0
  16. Carmen

    si eu sunt la stoma. 🙂

    0
  17. Multă, multă baftă! Îți țin pumnii de aici, din Cluj.

    0
  18. fara emotii, rabdare suficienta pana vine momentul examinator si get them!
    si apoi relaxe!
    weekend excelent! 🙂

    0
  19. ioana s.

    Eu am crescut marcand cu un examen; bac, exam de conducere si facultate – tot 6 ani de generala – rezidentiat, alta lume. Dermatologie, alti 5 ani, un as in maneca care m-a ajutat sa supravietuiesc ceva mai bine decat alti colegi de-ai mei, iar peste o luna examenul de specialitate. Alta etapa, de desprindere macar in acte de scolarizare, zbor complet singur, rupere macar teoretica de buni prieteni si indrumatori de rezidentiat, de colegi, de anii care au fost mai grozavi decat ai facultatii. Astept altceva acum, fuga de la un job la altul, o casa ridicata, familie, copii. Pe mine ma napadesc tot tocind pt examen, amintirile. Bafta, ai un mare as in maneca! Iar viata, de-acu devine si mai frumoasa, pe cuvant!

    0
  20. Andra

    cred ca a cam trecut timpul sa-ti urez succes, asa ca-ti voi spune direct “felicitari” pt ca nu cred ca se pune problema de altceva!!
    si felicitari supravietuirii acestei facultati, abia astept sa ajung si eu la momentul asta!
    vrei si rezi?

    0
  21. Liora

    Te rog sa ne zici cum s-a terminat vesnicia. 🙂
    Eu cred ca acum sunteti la vreo petrecere….

    0
  22. Madalina

    Thinkin’ of you…all the way! 😉
    si la cat mai multe sandale, sa te poarte bine pe unde-i calea (sa le porti tu pe ele de fapt ;)), dar si la cat mai multe tocuri, sa te bucuri de ceea ce stii ca mereu ai putea realiza 😉
    off topic. scuze! imi poti trimite codul postal din sb pe mail (daca iti vine sa crezi nu am nici o adresa de mail de-a ta). nu-mi merge fb in beijing. si zidul chinezesc vrea sa ajunga la sb :*

    0
  23. theo

    La sfarsitul unei zile obositoare l-am ascultat pe Piotr si atat de linistitoare mi s-au parut acordurile sale de chitara incat am atipit .. m-au trezit focurile de artificii si clinchetul paharelor de sampanie, si mi-am zis: astea trebuie sa fie in onoarea domnisoarei doctor, deci totul a fost OK dupa cum era de asteptat 🙂 acum pot sa adorm linistit. Felicitari si multa bafta in continuare!

    0
  24. om

    Hmm, se pare ca ai ajuns la unul din milestones-urile vietii (definita punk-is ca “birth, school, work, death)…si e clar ca e un moment de tipul “food for thought”.
    Fiindca si mie, citind, imi (re)vin metafore de stilul:
    – best things in life are free
    – best things in life are…three (un cognac inainte si o tigara dupa…yeak daca e sa ma iau dupa animozitatea ta antitabacica)
    Intens imi pompeaza-n cap titlu “veronica se pregateste sa moara” nu de alta dar nu asta facem noi zi de zi ?; ne pregatim sa traim – recte – ne complacem azi ca sa ne placem miine s.a.m.d…
    Ne pregatim sa traim cind, de fapt, ne apropiem de contrariu.
    Cam patetic dar (ca tot colorasesi postul cu muzica – si eu cam cu/din asta traiesc) nu ma pot abtine sa confirm ca: “a better tomorrow kills your best today”
    “Incotro?” e intrebarea !*

    * – iar urmatoarea e: “pentru ce?”

    0
  25. asteptam entuziasmaţi raportul … aşa de mult timp petreceţi?

    0
  26. Mulţumesc frumos pentru încurajări, s-a terminat nesperat de bine. Iar cel mai mândru de mine după toate astea, cred că este bunicul. Care are o nepoată doctoriţă 😀

    Ioana S, 5 ani derma? pfiuuu… îmi place optimismul tău, nu e comun tinerilor medici! Te felicit şi-ţi urez spor până luna viitoare, apoi baftă şi drumuri deschise! Să mai treci pe aici, de oriunde ai fi.

    Andra,Rezi este deocamdată o pierdere de timp şi de bani. Cred că e opţiunea celor fie cu mari ambiţii academice, fie a celor lipsiţi de ele total. Rezi e o variantă bună de a pierde timpul pentru cei care nu prea ştiu acum încotro. Şi cine ştie, până la urmă, poate totuşi nu se pierde timpul.
    Atenţie, mă refer strict la medicină dentară! La generală, nu prea ai ce face fără Rezi.
    Însă în Rezi la stoma, cel puţin în Bucureşti, nu înveţi nimic. Decât drumul către clinică şi înapoi.

    Liora, facebook? Acolo merge mult mai repede comunicarea. Pe blog trebuie să ai tihnă ca să te lauzi 😛

    theo, 🙂 Place Piotr?

    omule, eu am ştiut să îmi trăiesc perzentul. În linii mari, nu în amănunt, dar am reuşit. Mi-am trăit şi iubirea astăzi, fără să mă gândesc la mîine. Deşi mulţi îmi spuneau că nu-i o strategie bună. Ei, uite, că s-au înşelat. Iar ceea ce trebuie să se întâmple se întâmplă oricum. Dacă Mâine va fi mai grozav decât Azi, va fi oricum. Nu merită să pierdem timpul gândindu-ne la asta.
    Iar lipsa răspunsului la prima întrebare e cea care face viaţa palpitantă, ca pe un film pe care-l vezi întâia oară.
    Următorul răspuns însă ar trebui să fie clar: pentru mine!

    melly, permiteţi să raportăm! Petrecerile continuă. Valizele plâng.

    0
  27. Liora

    :)) Aham, asa-i !

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 187 queries in 0.261 s