Women on web – WOW 2011

Dacă v-am înnebunit ieri pe twitter cu #wow11 , îmi cer scuze, dar a fost un eveniment cu prea multe idei, ca să le ţin pentru mine. Rezumatul fidel îl găsiţi la Ruxa,  la blonde puteţi citi doar subiectivisme deloc jurnalistice. Mai degrabă bloggericeşti. Personal bloggericeşti.

• Sanda Nicola şi-a prezentat dilemele existenţiale referitoare la emisiunea ei de la B1TV, spunând că publicul-ţintă e mai degrabă pe net decât la televizor, însă reacţiile şi statisticile de aici nu se pot cumula cu ratingurile pentru atragerea publicităţii (din care orice emisiune, publicaţie etc trăieşte de fapt). Nu am înţeles asta. Dacă s-ar fi pus problema aşa acum 150 de ani, când netul nu exista, acceptam. Dar cum să ignori o unealtă atât de generoasă de promovare?!???? E ca şi când te-ai uita doar cu un ochi la statistici şi n-ai fi trecut de grădiniţă (parcă atunci ne-au învăţat cifrele). Dragilor, tv-ul e MULT depăşit pentru publicul tânăr. Şi demult. Iar asta cu “facem emisiune pentru generaţia tânără, dar le-o livrăm pe canalele urmărite de bunici” mi se pare o incoerenţă maximă. Să ai nişte aşteptări, când tu faci un lucru elementar greşit: să nu numeri reacţiile publicului tău. Doar fiindcă ele sunt pe internet. Cred că B1 are nevoie de un update urgent. Pe de altă parte, dacă e o emisiune care-mi place de-mi pun ceasul să sune, dar pe care ştiu că o găsesc oricum pe net o zi mai târziu, e evident că voi alege a doua variantă. Cea fără alarmă la ceas. Deci răspunsul la întrebarea ei, cum să aducem publicul tânăr la TV, nu cred că stă în a le pune emisiunea online. Asta, evident în condiţiile în care online-ul nu e luat în calcule.
• A, şi încă ceva: duminica asta îl are invitat pe Sişu, să vorbească despre dependenţa de droguri şi alte pericole. Iniţial, am zis că educaţia se face dând exemple real-pozitive, nu temporar-pozitive. Apoi mi-am amintit de toate acele campanii anti-drog, care vorbeau nişte avioane, fără nici o legătură cu problema reală. Tocmai fiindcă erau enunţate de oameni care nu înţelegeau situaţia şi care, comunicând, nu se făceau decât de râs. Deci, s-ar putea să fie câte ceva nu neapărat de învăţat, ci de ascultat de la băiatul ăsta. Dumincă de la 14, B1TV.

• Cristina Bazavan se trezeşte în fiecare dimineaţă la ora 6. Inclusiv în vacanţe. Şi-a spus povestea carierei, cu demisie cu tot, la final. A emoţionat toată sala, ba am văzut şi nişte urme fine de boceli pe la colţuri oculare. Dincolo de glasul ei cald, nu ştiu câtă blândeţe îşi administrează sieşi. Însă, atunci când faci performanţă, disciplina şi rigoarea sunt absolut necesare. (Tu la ce oră te trezeşti în vacanţe? Eu şi la micul dejun renunţ pentru 15 minute de somn. Iar micul dejun din vacanţe e întotdeauna genial.) Dar a judeca aceste deprinderi prin propriul nostru sistem de funcţionare a alarmei de dimineaţă este o greşală mare a unei minţi mici. Spun asta, fiindcă am asistat la o discuţie, în care cineva exclama cu iz de reproş nişte propoziţii, pe care eu nici acum nu le înţeleg. Să te trezeşti tu aşa, din deal de munte, că ai prins semnal la net şi invitaţie la conferinţă şi să ţi se pară că cei pe care îi admiri, adică Bazavan în povestea noastră, îţi are vreo datorie sau ceva faţă de tine. Nici măcar în explicaţii. A fost o scenă. Sincer, să fi venit la mine aşa un tupeu umblător, n-aş fi stat nici măcar o clipă după salut.
• Sandra Pralong a zis o singură chestie care merită discutată: că pe net suntem toţi egali, incluzând şi diferenţa de sex. Care, cică, nu mai contează în online. Sunt foarte curioasă, Adrian Ciubotaru, ce părere ai? 🙂 Eu zic că n-ar fi fost la fel, de exemplu, impactul numelui “şi blonzii gândesc”.

În concluzie, am văzut femei frumoase şi de succes, care muncesc enorm (Andressa spunea că la ea, programul de lucru e de luni până duminică) şi pe care le admir infinit pentru asta. Că se concentrează pe direcţie şi nu se lasă tulburate de alte întrebări. Precum: “Merită?”

Pentru orice există un preţ de plătit. Acum, fiecare să răspundă pentru el, fiindcă întotdeauna e loc şi de mai bine. Că nici reţetele fericirii nu sunt universal valabile.