Mănâncă Roagă-te Iubeşte

Mie nici cartea nu mi-a plăcut, am rezistat abia la prima treime (şi nu spun pe ce durată de timp, că mi-e ruşine în public). Oricum, trecea suficient între reprizele de citit, încât să uit motivele pentru care semnul de carte îmi rămăsese blocat între coperţile preaminunatei. Cum nu mi-a plăcut nici cartea, vă daţi seama cum mi s-apărut filmul. Ştiţi că se spune că de obicei cartea e incomparabil mai bună decât filmul. Deci, m-aţi înţeles. Am fost la AFI Cotroceni la secţiunea VIP şi mulţumesc Sanei pentru invitaţie. A fost grozav că le-am văzut pe fete (mi-ar fi plăcut să fie şi Corina pe acolo, dar na, poate data viitoare). În rest, am îngheţat de frig, tot filmul am stat învelită în cojoc. Iar din când în când mai băga o rafală şi-un alizeu.

Iar filmul, cartea şi povestea pe mine mă depăşesc. Nu le înţeleg şi punct. Sau ba da, înţeleg marketingul. Dar acolo mă opresc cu înţelegerea. Nu ştiu ce a văzut o lume întreagă la poveste. Sau poate traducerea a fost de hahat. Sau poate sunt eu blondă. Dar nici măcar replici isteţe n-am găsit mai mult de vreo 3… Trei?! Câtă generozitate! Mi-a plăcut când a zis la un moment dat că uneori ai nevoie de ruine ca să te apuci de construit. Chiar şi fericiri. Totuşi, şi asta e banal, căci e legea contrastului. Conceptul de bine nu poate exista fără cel de rău.

Apoi actorii. Julia Roberts mi s-a părut trist de îmbătrânită, nu mi-a plăcut. Adică, a fost prea realist filmul din punctul ăsta de vedere, puţin photoshop nu m-ar fi deranjat. Nu vreau să consider Pretty Woman un film al copilăriei mele. Îmi ajunge că deja piesele pe care dansam la petrecerile dintr-a şaptea sunt considerate oldies.

Iar Javier-Făt-Frumos ăsta e îngrozitor de urât. Blondelor nu le place. Ar fi mers unul mai Kevin Costner aşa… Ce să zic, mergeţi la film. Pe noi ne-au servit cu un desert grozav!!! 🙂

Articolul anterior

Primul zbor pe tocuri

Articolul următor

O inimă obosită

22 Comentarii

  1. :))) bestial finalul. cica.. ce sa zic.. mergeti la film. nu. :))

    ma felicit ca n-am ajuns vineri la film 😀

  2. tu zici că e bestial, fiindcă nu l-ai văzut. Altfel, nu te-aş fi iertat. :p

  3. ma refeream la finalul postului :))

  4. râzi tu, dar deserul ăla chiar era bestial! Mi-am pus de două ori!!! Mascarpone, bezea şi fructe de pădure. Na? Mai spune ceva!

  5. mo

    de acord! <3

  6. mo, tu despre ce vorbeşti, că m-aţi înnebunit? De finalul filmului, desertului sau al postării mele? 😛

  7. desertul suna imbietor!

    cartea nu a fost tradusa prost doar ca traducatorul n-avea ce sa-i faca sa para mai buna.
    nici nu ma gandesc sa comentez (non)valoarea literara ma opresc doar la un continut prea intim pentru a fi pus pe toate gardurile. Tu ne-ai povesti cum nu reusesti sa meditezi? (sau orice alt lucru pentru care nu exista “un mod de a face”?)
    cel mai tare ma sperie ca multora le-a placut (pe mapamond). why???

  8. Valeriu

    Lipsește un cuvant ca macar titlul să aiba sens :)) Pray to eat love. Filmul nu l-am vazut, nici nu cred să am prea curand intenția. Unele filme și unele carți îmi sunt suspecte fară să le fi văzut sau citit. Cred că promovarea agresivă ar fi unul din motive. Oricum cred ca e genul ea + el = love + ceva dezastru mai incolo. Eh copilă, pe când un review la serialele indiene? :))

  9. Si eu ma asteptam la ceva mai mult de la acest best-seller. Pana sa-ti citesc randurile, ma gandeam ca nu mai am detectorul propriu de valori. Nici eu n-am reusit s-o termin, cred ca si din cauza dezamagirii de a da peste o carte oarecare.Eu m-am impotmolit … prin India, dar acum ma simt bine ca n-am fost singura.

  10. Ina

    Vai, vai,cate persoane pornite pe Eat Pray Love. Si aici ma refer la carte, pentru ca filmul nu l-am vazut si nici nu ma grabesc sa-l vad. Eu am citit cartea in engleza si, desi pe alocuri m-au coplesit descrierile (n-am rabdare cu descrierile foarte lungi), n-am renuntat s-o citesc si nu regret. In esenta, mi s-a parut o carte buna. Just because it didn’t speak to you doesn’t mean it sucks. Da mna…doar o parere.

  11. Mie mi-a placut filmul si banuiesc ca mi-ar fi placut si cartea foarte mult. Probabil ca trebuie vazut/citit la o anumita varsta, probabil ca trebuie sa-ti placa India si calatoriile, probabil…
    Iar Julia mi se pare extraordinara mai ales pentru faptul ca nu-i pasa de photoshop. 😀

    Si da, sunt sigura ca lui @hoinaru nu i-ar fi placut 😀 dar stiu si barbati care ar savura filmul asta.
    Attraversiamo!

  12. Hm… e foarte interesant cum se aduna comentariile contra cand bloggerul spune ca nu i-a placut cartea sau filmul. Pe alte bloguri, unde e apreciata, toti comenteaza ca le-a placut… In fine, asta e alta poveste.

    Am citit si cartea, am vazut si filmul si nicicare nu m-a dezamagit. Cartea nu e vreo capodopera literara, nu e tocmai Dostoievski sau Balzac, da’ mie una mi-a ajuns la suflet. Prin sinceritate, prin umor, prin autoironie.

    Iar Julia Roberts are 42 de ani… mi se pare ca arata chiar foarte bine pentru varsta ei…

  13. Ah, si am uitat sa spun ca am citi-o in original, deci nu stiu cat de macelarita a fost in romana.

  14. Cred ca Gabriela a fost sincera cand a scris ceea ce a scris. E drept ca uneori ne apucam sa citim anumite carti, cand auzim ca au fost in topul vanzarilor. Si eu am citit-o si nu pot sa spun ca mi-a displacut, dar nici nu face parte din acele cateva carti rare pe care le-as reciti, oricand, cu drag. In cazul meu asta este feed-back-ul.

  15. Viorica

    Cartea am citit-o in engleza, eu nu cred ca vreo traducere poate sa redeie cu adevarat esenta ei, cartea e destul de adinca si emotionanta, eu cred ca pe la 18-20 de ani nu intelegeam multe din ea, dar fiind aproape de 30 cartea a avut cu totul un alt efect asupra mea. E o carte scrisa atit de sincer, din suflet, atit de adinc si cu atitea lucruri de invatat din ea. Iar filmul clar ca e mai superficial ca cartea, dar destul de nostim si filmat in locuri tare frumoase, Julia Roberts are 42 de ani si 3 copii si arata extraordinar pentru virsta care o are, risul ei ma innebuneste, chiar am uitat cu totul sa apreciem frumusetea asa cum este fara photoshop…

  16. morbo

    o uitat sa mearga in iran 😀

  17. Monica, eu nu pot aprecia valoarea literară, fiindcă nimic nu mă califică să o fac. Eu pot spune doar dacă mi-a plăcut sau nu. Iar faptul că am reuşit să trec totuşi de primele 3 pagini arată că ceva ceva tot a avut… Pe mine nu mă deranjează să citesc intimităţile cuiva. Într-o vreme, citeam din colecţia erotica. Să vezi acolo gânduri intime! Şi fapte :))

    Valeriule, asta îmi mai lipseşte! Iar pe mine tocmai faptul că e atât de promovat mă intrigă. Eram curioasă.

    Gabriela, trebuie să recunosc că m-a făcut să îmi doresc enorm să vizitez Roma. Însă filmul nu a redat atmosfera italiană, parcă… nu?

    Ina, foarte adevărat ce zici. Poate am fost prea categorică, însă la mine e greu până mă hotărăsc, însă după aceea e clar: nu mi-a plăcut. M-a plictisit îngrozitor. Repet, pe mine. Pe de altă parte, sunt multe filme cu puşti îmbrăcaţi colorat, la care îmi face o plăcere nebună să mă uit… :p Adică, nu o lua ca şi când filmele care îmi plac mie trebuie să fie de o anumită clasă. Nu, îmi placşi cele de grădiniţă!

    nina, :)) ştiu că e de apreciat, dar a fost parcă aruncat în faţa mea că timpul trece şi nu iartă pe nimeni, nici măcar pe Julia! Eu aş fi văzut-o pe Susan Sarandon în rolul ăsta, habar nu am de ce.
    p.s. Ai luat şaorma?

    Tomata, e normal că oamenii se simt încurajaţi să comenteze atunci când sunt în asentimentul bloggerului. Dar mie cel mai mult îmi plac comentariile care mă contrazic, acolo e adevărata provocare! Şi de acolo se nasc ideile.
    În legătură cu filmul, cum spunea cineva mai sus… e doar părerea mea. Am zis şi eu, n-am dat cu parul. Cert e că cele 2 ore mai bine le dormeam. Acolo n-am putut. Îmi era prea frig.

    dama fara camelii, sincer, eu am primit cartea de la o bună prietenă. Dar fără dedicaţie. Mi-a zis că ei nu i s-a părut nu-ştiu-ce. Dar să o citesc.

    Viorica, Julia arată mai bine decât multe puştoaice de 25, asta e clar! Eu spuneam doar că mi-era dor de ea, aşa cum o ştiam. Că a fost un şoc să o văd şi pe ea “om”.
    Şi se poate ca tinereţea mea să fi fost un obstacol în calea savurării acestui film. Oricum, mi-a plăcut chestia aia cu : Ţi-e dor! – Să-ţi fie! ; Te doare? – Să te doară! ; Trimite-i iubire şi lumină şi …let go!

  18. Ai dreptate, copila blonda. In plus, am si poftit la … mancarea ei.
    De film nu ma pot pronunta pentru ca nu l-am vazut.

  19. Şi limba. Mi-aş dori să învăţ o limbă străină.

  20. Valeriu

    Pai Afacereza ti-ar prinde de minune. 🙂

  21. Imagineaza-ti ca am luat. A fost mare bucurie, dar au mancat foarte putin din ea. 🙁

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 155 queries in 0.419 s