Întotdeauna mi-a plăcut sms-ul de după o întâlnire de suflet, în care el îţi urează a enşpe mia oară “noapte bună” şi mulţumeşte Universului că i te-a scos în cale. Mereu am visat mai frumos, adormind cu telefonul lângă ureche, după ce tocmai “l-am mai auzit o dată”. Pe el, nu pe telefon. Insistenţele bărbaţilor pot fi foarte drăgălaşe atunci când sunt bărbaţii potriviţi. Şi când nu sunt mai mulţi deodată.
De aceea, fac următoarea recomandare: sms-ul. Merge la orice oră din zi şi din noapte, chiar dacă o trezeşti şi face spume, imediat se topeşte când vede că e de la tine. Plus, sms-ul e bun că îl poate păstra şi citi când se plictiseşte în autobuz. Sau când se enervezează şi e hotărâtă să te şteargă cu totul din viaţa ei: primul lucru cu care începe e sms-ul. După care se înmoaie şi se mai (răz)gândeşte un pic.
Însă, dacă ai cumva cea mai mică îndoială despre câţi “i” să tastezi în coada verbului “a şti” sub diferite conjugări, abandonează! Dacă ai şi cel mai mic dubiu în legătură cu unde-i locul cratimei în cuvântul “vreo”, renunţă! Şi la cratimă şi la sms, că altfel renunţă fata la tine, dacă-i fată deşteaptă. Dacă nu se prinde, dă-i cu sms-ul, că prinde la fix. Adică, n-are ce strica, dacă-i stricat de dinainte. :p
Concluzia: dacă un om n-a învăţat care-i spielu’ cu cratima şi al doilea “i” (că al treilea e deja pentru olimpici) până în clasa a 3-a, e pierdut. N-are să mai înveţe în veci. Plus, probabil a mai ratat vreo câteva chestii pe ici pe colo, prin punctele esenţiale din toate clasele pe care (nu neapărat cu greu, ci cu plăcere) le-a absolvit. Cu plăcere zic, fiindcă i-o fi plăcut mai mult mersul la şcoală decât rămasul la şcoală. E şi asta o treabă.
N-am nimic cu cei care nu ştiu să scrie; doar nu omoară pe nimeni. Doar din când în când, pe maestra pasiune. E păcat că ajungi să apreciezi un băiat, când ştie să scrie corect un sms. Dar nu e nici un păcat să nu apreciezi un băiat din fix acelaşi motiv. Gândiţi-vă, nu e un joc de cuvinte. Îţi vei mulţumi la un moment dat.
gheghe
mie, unuia, îmi place mult de tot când trebuie să cotelesc duioşenii în 160 de caractere.
camil
depinde (și) de adresantă. se poate întâmpla ca dânsei să nu-i prea pese de ortografia pretendentului, din varii motive, și atunci cine se va asemăna se va aduna. noroc cu înțelepciunea populară
BabyRacy
hihi:X ce m-ai uns la suflet:X sms-ul e cartea de vizita, tranforma o imagine impecabila in epic fail. sms-ul e taticul paradoxului sau cum poate un “mie dor de tine” sa fie cu succes moartea pasiunii:D caci vorb’aia dup’asa sms cu greu sa-ti fie dor:))
Andrei Monenciu
@gheghe sa fim seriosi, cine se mai limiteaza la 160 de caractere? cand ai inspiratie scrii tot ce ai pe suflet 😉
morbo
cu gagici in cap, cand sa citeasca o carte? (daca e nevoie de asta ca sa-si aminteasca limba romana scrisa, in caz ca au uitat ce trebuia sa fi invatat la scoala)
Irina
Perfect post :)) De fiecare data cand vad greseli in sms-uri ma zgarie pe retina si ma dezamageste respectiva persoana… Imi schimb parerea despre ea, chit ca e cineva care n-ar merita asta, dar… Nu e un pacat sa fac asta :))
Valeriu
Parţial adevărat, există însă şi excepţii. Într-adevar sunt enervante greşelile gramaticale, de ortografie şi punctuaţie, dar nu cred că poţi aprecia nivelul intelectual al unei persoane doar cu ajutorul lor. Astfel de greşeli denotă o lipsă de educaţie în special o lipsă a lecturii. Prin urmare la prima vedere ne putem face o impresie nu tocmai plăcută nici foarte corectă despre o persoana cu lipsuri în acest sens. Există şi excepţii după cum spuneam, iar greşeli facem cu toţii. Privind invers problema ce te faci dacă scrie corect şi e prost de bubuie? Iaraşi avem o problemă :)) e periculos, că poate dar nu vrea :))Prin urmare astfel de greşeli pot constitui doar un indiciu în nici un caz o certitudine privind nivelul intelectual al unei persoane. Sincer îmi displac mult mai mult abrevierile mesengeriste decat astfel de greseli şi sunt oarecum punctul de plecare pentru viitoarele greşeli. Cât despre SMS este ok iar daca telefonul are tastatura qwerty sunt şi comod de scris, cam greu să te limitezi la 160 de caractere cand ai avea atatea să îi spui. Eu sunt leneş şi vorbareţ prin urmare prefer să sun. :)) În cazul âsta îşi dă mai greu seama cât de prost sunt :))
trudog
frate, nimic nu v-a m-ai multumeste! daca nu scri sms–de ce n-ul scri? daca scri–de ce n-ui cu 2 de “i”. pai ce m-ai conteaza in lumea asta? cum gandesti s-au cum scri?
theo
ha-ha! buna dimineata ce frumoasa este viata!
Toxic
Subscriu 🙂 Si reversul este perfect valabil. De multe ori un SMS a demolat imaginea aproape perfecta pe care o afisa o persoana de sex feminin.. Si nu numai SMS.. In general, orice forma de exprimare in forma scrisa. Dar eu am avut gramatica ca proba de admitere in facultate. Sunt persoane care motiveaza lipsa cunostintelor de baza in domeniu prin orientarea spre stiintele exacte. Poate ca este o noutate pentru unii, dar gramatica ESTE o stiinta exacta. (desi la ora actuala observam ca DOOM inclina sa-i favorizeze pe cei care scriu Miau ca pisica, schimband reguli de bun-simt, doar pentru ca “asta este evolutia limbii”).
honeybunny
Ce bine ca nu sunt singura careia i se omoara diverse cand vede greseli gramaticale. Si nu e vorba doar de iubiti, ci si asa, in general. Mereu mi se schimba instant parerea despre cineva cand vad un i in plus sau minus…Desigur, nu inseamna ca voi ocoli persoana respectiva, doar ca nu va mai avea parte de aprecierea mea deplina…
Iulia
Si mai tare e cand esti casatorita si afli dupa doi ani de casnicie ca are probeme cu numarul marsavilor “i” :)) De-asta e pacat ca scrisorile nu mai sunt la moda!
trudog
@iulia: asta-i mai nasol! inseamna ca n-ai avut niciodata parte de fluturi in stomac de pe urma sms-urilor :))
MiSeSpuneBiggy
Buna asta! “Mia” placut nespus, sa “sti”! 🙂
Deci un sms acolo din cand in cand nu strica, zici tu? Ok, se noteaza! Omu’ cat traieste-nvata!
Cat despre greselile gramaticale / lexico-morfologice / etc care schimba parerea despre un om, ai un 10+ cu felicitari din partea mea! 😀
Ana
haha 🙂 You are SO right. De multe ori m-am considerat un pic capricioasa ca pun accentul pe sms-uri/mailuri/orice scris ca la carte. Adica fara “i”-uri lipsa, cratime in plus (sau in minus!! THE TERROR!!) si alte ortografisme. Si nu doar m-am considerat ciudata, dar unele prietene ma mai si condamnau “Ei, hai, s-a grabit, se mai intampla”, “Dar ce importanta are? E vorba de sentimente, nu litere ..”
Iar astazi recunosc ca ma bucur de mesaje QUALITY :>
P.S. Miss you! Cand imi fac timp, o sa-ti mai scriu un mail cu update-urile de la inceput de Herbst 🙂
Miha
Aveam o adevarata probleme cu mesajele. Primul torturat trimitea mesaje tare frumoase, uneori poetice, alteori inspirate din melodii cu suflet si dor, insa.. tot nu era bine. Tin minte ca ajunsesem sa-i reprosez ca-mi ureaza toate cele prin sms prea… sec. D’oh! A doua tortura, uff.. fara romante si tertipuri, destul de radical si la obiect. Insa ce n-as da sa mai primesc fie si un simplu “te pup” de la el. 🙁
copila blondă
buey, lume, asta ar cere un grup pe facebook! Tre’ sa ne gandim cum sa ne botezam :p
Tavi
max 160 chars ?
copila blondă
eah, acuma nu ne zgarcim 😛
artistu
Asta pentru ca nu siu sa intrebe. Tu stii de cate ori se aude la noi intrebarea:
BA E CU DOI DE “i”? sau ASTA SE SCRIE CU LINIUTA?
Ca vorba aia, in febra telefoanelor, clientilor si a dead-line-urilor te mai ametesti, insa important e sa recunosti acolo unde nu stii si sa ii rogi pe prieteni sa te ajute! Zi tu ca nu am dreptate?!?
gheghe
hm.
nu-i zgârcenie, mai degrabă un exerciţiu de creativitate. 1 sms care să spună totul, 160 – nimic în plus sau în minus.
Valeriu Costea
Pai nume de botez bun ar fi SMSnation că popor aşa iubitor de mesaje SMS mai rar. 🙂
Ramona
LOVITURA SUB CENTURA !!!
Foarte bine, Miruna, mai da-le peste nas infumuratilor, care nu au habar de pozitia cratimelor sau de alte reguli elementare de ortografie si punctuatie, dar considera ca nu prin asta se probeaza “nivelul intelectual”…
Inspirat articolul, bravos!
mo
stii ca nu m-am sfiit niciodata sa arunc un ochi foarte critic pe-aici, si nu m-am sfiit sa-ti spun, iar postul asta e RIGHT ON 😀
asta trebuie pus pe flyere, aruncat din dirijabile, si pus pe toti stalpii.
word up!
copila blondă
artistule, exact. E foarte bine sa recunosti ca nu te pricepi si sa intrebi pe altii mai cunoscatori. Si asa cineva macar invata ceva, nu se face de rusine. Pana data viitoare, cel putin.
mo, mi-ai dat emotii. Whew! 🙂
Zany
ai auzit-o pe aia cu ” sa stii ca t-eam iubit!” :)))
Andreea
Genial post!
Iar mie imi zicea lumea ca sunt prea pretentioasa cand ma stramb la un sms scris prost din punct de vedere gramatical.
ady
incep sa ma simt mai bine. credeam ca numai eu am probleme d-astea. eu am acordat chiar cateva luni de gratie, am zis ca mi s- parea mie si ca, intr-adevar inteligenta nu sta in numarul i-lor, in cratime si in sciitura corecta in general. dar s-a dovedit ca nu era vor doar de i-uri (recunosc, imi dau si mie de furca uneori) si cratime, se ajunsese la acorduri verb-substantiv (subiect -predicat) si totul razbatea in exprimarea orala. si cand n-am mai rezistat (se mai adunasera si alte “maruntisuri”) am pus punct. elegant, consider eu, fara sa amintesc de motivele de mai sus. prietenele au zis ca nu-s cu toate tiglele pe casa.
ma bucur ca nu-s singura cu tigle d-astea lipsa.
pic mi, pic mi
:)))) super tare, nenea! like it!!
ai facut grup pe facebook? vreau si eu acolo:))
Cristian
@BabyRacy: nu vad nicio tragedie în „mie dor de tine”. În formele astea de comunicare se acceptă omiterea cratimei sau scrirea cu minuscule în loc de majuscule acolo unde e cazul. Mesajele astea se scriu totuși pe un amărât de telefon, nu pe un ditamai calculatorul.
Daniel
De obicei sms-urile le citesc atat de rapid incat, de multe ori, nici nu inteleg ce a vrut acel/a cineva sa scrie acolo.
Mai trist e ca se greseste si la un nivel mai ridicat de exemplu, la una din editurile din Romania, o carte de Sagan se cheama “Dulcea Plicitseala” in loc de “Dulcea Plictiseala”… si scrie maaare, pe coperta 🙁
Marian
@ pic mi, pic mi da, am facut pagina pe FB, de se cheama chiar SMSNation dupa ideea de mai sus a lui Valeriu Costea. Deci, search-like… stii tu!
Mada
A mai dat cineva dictari in liceu? :)) Eu am avut un profesor batran care ne dadea in fiecare luna dictare cu multi de “i” si multe cratime. Recunosc ca nu am luat decat o singura data 10…era mult prea complicat ce dicta el acolo. “adusu-ti-ai cortul? Aduceti-vi-l si voi(bla bla bla – cu cratima intre bla-uri)”