Să fii student cu “job”

e mai greu decât mi-am putut imagina vreodată. Dar mai puţin imposibil decât ar vrea unii să creadă. Fiindcă atunci când ştii că eşti pe un drum bun (în cazul meu, pe două) nu există “nu pot”.

O să (re)vină şi ziua aia în care să obosesc dormind, în care n-o să mai am prieteni şi întâlniri pe liste de aşteptare, în care o să ţin minte până seara tot ce-am citit dimineaţa şi tot aşa… Şi probabil o să vină şi ziua în care îmi voi aminti cu drag de toate astea, cu un soi de mândrie a unei tinereţi neînchinate cluburilor şi petrecerilor de noapte, ci pixelilor şi cursurilor xeroxate.

Asta-i viaţa, da’ nu mă plâng! Că şi asta consumă energie…

Să fii student la medicină şi să ai serviciu… mai bine nu, că, altfel, ajungeţi ca mine!  😉

(Luni am examen la chirurgie. La xeroxul de la şcoală, când am cerut o copie după lista de subiecte, tipa m-a întrebat dacă le vreau şi rezolvate. – Gata învăţate n-aveţi?)

Articolul anterior

Dove, o experienţă continuă

Articolul următor

Dominaţia parcărilor

32 Comentarii

  1. Danz3l

    Putini sunt cei care reusesc sa le faca pe ambele la fel de bine…

    0
  2. offf mandra draga ….. la tăți ni-i greu…. da la unii de la atata lene 🙂

    felicitari felicitari felicitari x3 :*:*:*

    0
  3. offf mandra draga ….. la tăți ni-i greu…. da la unii de la atata lene

    felicitari felicitari felicitari x3 :*:*:*

    0
  4. Been there, done that. E greu da’ nu imposibil. Si daca mai pui si motivul ca inveti ceva ce-ti va fi util pe viitor si putina distractie la locul de munca, poti avea chiar o experienta placuta dintr-un “job in studentie”
    Cred ca trebuie sa-ti urmezi intotdeauna scopurile in viata (greu, usor) si sa fii mereu liber, fie ca esti student, angajat, patron, angajato-student (in anumite cazuri). Sa nu dai niciodata inapoi.

    0
  5. Ma gandeam eu, ca va veni o vreme cand nu te vei mai lauda ca ai timp liber, ca aici:
    http://siblondelegandesc.ro/2009/06/18/e-ciudat-ca-am-timp/

    Succes la examene!

    0
  6. ardeleanu'

    Una din acele perioade ale vieții în care gustul amărui al lichidului cafeniu de la tonomatul de pe hol îți începe, te însoțește și îți încheie ziua:)

    Baftă luni!

    0
  7. Hai curaj, cât timp faci ceea ce îţi place. Ai uitat că la medicină nu ne plângem? Nu le arătăm slăbiciunile “inamicilor” :))
    Nu-ţi urez nimic, bafta şi succesul îţi zgârie probabil şi ţie urechile după 5 ani…(la cj sunt şi xerox-uri cu răspunsuri, hai înapoi, îi stă mai bine blondei aici)

    0
  8. Andi

    Asa am fost si eu candva ( in urma cu 15 ani) iar acum imi pare rau de anii de studentie cand am muncit in loc sa ma distrez. Anii de studentie nu se mai intorc nici odata, din pacate!

    0
  9. Laurentiu, un grup pe facebook? :p

    Danz3l, că bine zici. Dar măcar au parte de diversitate.

    Cristiana, ştiu ştiu, că am fost şi pe strada aia! 🙂

    padawan, aşa e. Mereu le spun oamenilor că se iau prea mult în serios. Dacă am face totul ca pe o joacă, ar fi mult mai distractiv şi ne-ar ieşi şi mult mai bine! Ok, aproape totul… 🙂
    p.s. nu e ok sa dai linkul blogului în comentariu; dacă îl treci în câmpul special pentru numele site-ului e ok, cei care vor fi curioşi după ce îţi citesc comentariul, vor da singuri click să vadă mai multe despre tine. Asta aşa, ca un sfat! 🙂
    later edit: am sters eu linkul

    nina, ştiu ştiu… şi atunci nu mă lăudam… ba chiar au fost momente când mă urcam pe pereţi, mă băgam în frigider—de la atîta timp liber .) dar să promovezi linkurile blondelor e voie! :p
    Pupici

    ardelene, au fost vremuri, când gustul lichidului cafeniu de la tonomatul de pe hol însoţea pauzele de la BCU din Cluj, întâlnirile din curtea bibliotecii sau sărutarea lui – din vremea aceea- a “spor la învăţat!” ! Una din cele mai frumoase perioade.
    Dar, repet, nici acuma nu mă plâng.
    Să fie bafta, la fel şi ţie!

    blogărilă, “răspunsurile” eu aici le-am aflat, nu pe toate – încă mai caut- dar pe mai multe. Hai la Bucureşti şi îmi vei da dreptate!

    Andi, că tot ziceai…zilele astea m-a lovit revelaţia că e cam ultima mea vară cu vacanţă…pe care aleg să o muncesc! Şi ştii ce? Îmi amintesc atâtea alte veri de dinainte când dormeam până la amiaz şi umblam noaptea de nebună şi mai ştiu şi cât de mult îmi plăcea treaba asta…primele 2 săptămâni, după care mă plictiseam îngrozitor!
    Alegerile sunt ale noastre, în concordanţă cu un anumit moment. Atunci, în studenţie nu îţi părea rău că nu te distrai, ci acum -după 15 ani – îţi pare rău că nu te mai distrezi. Chiar dacă ai putea încă, nu te lovi de bariere cronologice. Sunt doar în capul tău! 😉

    0
  10. Bucureştiul ăsta pare să fie “salvarea” ta sufletesc-studenţească, ai mai zis tu de câteva ori să vin, dar fiind ardelean înrăit cred ca tot ce-i sub munţi e “rău”. Plecarea din oraşul ăsta e inevitabilă pt. un repetent ca mine, dar spre banat, unde ardelenii sunt mai toleraţi 😀

    0
  11. Bafta la examene si cu jobul in cauza. sa ai un job in timpul studentiei la medicina (in caz ca, iata, chiar te omori cu invatatul, nu stai la copiat/cumparat examene) nu e deloc usor. Dar, asa cum spui si tu, nici chiar imposibil, daca ai chiar interesul sa faci ceva. Nu am facut medicina, dar am muncit full time si mers la faculta de la 20 de ani. Am peste 10 ani de munca la activ si nu regret oboseala de atunci.

    0
  12. ardeleanu'

    BCU… ai (re)dat nume amintirilor ce se învărteau de-a valma prin mintea-mi abia făcându-și loc printre taskurile și stresul zilnic, visele de concediu împletite cu și legate de vremea de afară.

    Amintirile de la BCU au rămas acolo, în trecut, în beciul „minții”, desenate pe fundal gri, acoperite de cursuri, foi xeroxate, zgomot de ventilator(cele de vara), alte cursuri, zgomote de construcție, coadă uriașă dimineața la intrare, alte cursuri, un fluier buimac în curtea din spate, câteva cărți peste alte cursuri, priviri furișate, râsete pe înfundate, bilețele pasate între curtezani, alte râsete înfundate, parfum de domnișoară, aceleași cursuri, emoții, pauze mai lungi, același parfum, aceleași cursuri, același lichid cafeniu și amărui, alte emoții, aceleași cursuri, aceleași emoții în pauze, buze calde. Stropii de afară cad la fel de fulgerător cum s-au petrecut cele de mai sus, cum se petrec și cum se vor petrece… plouă (iar) la Cluj 🙂

    0
  13. nicu

    “Şi probabil o să vină şi ziua în care îmi voi aminti cu drag de toate astea, cu un soi de mândrie a unei tinereţi neînchinate cluburilor şi petrecerilor de noapte, ci pixelilor şi cursurilor xeroxate.”-> daca o sa iti amintesti de nopti inchinate cluburilor si petrecerilor o sa fi mai mandra si mai fericita…vei avea mai multe amintiri placute alaturi de prieteni…viata la 20 + ani trece prea repede si e pacat… si asta iti zice un student …la poli..si cu job… 🙂 Numai bine!

    0
  14. Doamne, cat mi-e de dor sa fiu din nou student!!!!!… Atat de dor si-afara ploua… Si e-atat de cenusie seara… Si ce frumos era pe vremea cand eram student/a…

    0
  15. blogărilă, nu accepta etichetele pe care ţi le pun alţii. Nici măcar în glumă.

    dojo, nici eu pe asta de acum! Că obosită eram şi înainte, că nici să stai nu e uşor! 😉

    ardelene, am fost cumva colegi? :p

    nicule, primul an de facultate şi jumătate din al doilea cu asta am făcut. Mergeam la şcoală să mă odihnesc. Iar în weekend-urile când dădeam pe-acasă era ca să dorm! Şi crede-mă că n-am rămas cu mare lucru din vremea aia. Nici măcar aşa mulţi prieteni. Că la pahar nu-i greu să se strângă lumea.

    privitorule
    , va trebui să te hotărăşti la un moment dat. Ori student ori studentă!

    0
  16. ardeleanu'

    După vârstă, da.

    0
  17. Ardelene…ne-ai făcut seara mai faină :))(app, ce om normal l-ar căuta pe ăsta pe iutub? cred că blonda îsi inchide acum site-u şi şterge orice urmă de existenţă după ce a ajuns chestia asta aici :)) )

    0
  18. ardeleanu'

    Blogărilă caut ceva și pentru tine că văd că vorbești la persoana a doua
    =))

    0
  19. ardeleanu'

    kidding. să vezi ce m-am spart eu de râs când l-am găsit chiar după ce am citit postul de mai sus.

    0
  20. Boby

    sa fi student-salariat, sa faci ceea ce-ti place ,in ambele cazuri, inseamna o mare responsabilitate si o mare realizare, pe linga bucuria si mindria aferenta.Nici o secunda, un minut, o ora, un an, nu se repeta, asa ca fiecare clipa trebuie traita la maxim.Sa stii sa traiesti este o adevarata arta, iar alegerile pe care le facem de-a lungul vietii ne definesc. In viitor, trecutul il vei masura prin ceea ce ai realizat, oamenii pe care i-ai intilnit si teancul de reviste, in care ai semnat articole.

    0
  21. Si eu vreau sa dau la medicina, defapt stomatologie. Intrebarea mea e ce job ai mai exact si cum de reusesti? Facultate o faci in Bucuresti, Cluj.. unde? Stiu sunt intrebari surprinzatoare, poate personale dar poate ai sa vrei sa-mi raspunzi. Multumesc

    0
  22. blogărilă şi ardeleanu, enjoy yourselves!

    Boby, ..şi teancul de reviste! :)) Mi-a plăcut asta! şi timpul în care am iubit. Valabil pentru toată lumea!

    MidSuMmEr NiGhT’s DrEaM, sigur că răspund. Şi eu tot stoma fac. Am început în Cluj, am continuat în Bucureşti. Iar de lucrat … scriu la revista ELLE. Sunt JR Beauty Editor. Iar la pantof port 38. ALtceva? 😀
    Baftă!

    0
  23. ardeleanu'

    Ți cam plin inboxul:)

    0
  24. Eu recunosc, ca am fost cel mai lenes exemplar de student. Mi-au placut bani lu’ tata ( aia care erau) si terasele de la P17 si P18 😛 . M-am apucat de serviciu abia in anul 5, de plictiseala 😀

    0
  25. ardelene, pe yahoo.

    Nicule, mie încă îmi plac banii lu’ tata, asta n-o să se schimbe prea curînd. De plictisit însă, mă plictiseam cu mult înainte…

    0
  26. Frumos, dar ai uitat sa-mi spui ce masura porti la pantaloni si bluzite ;))
    Merci de raspuns:*

    0
  27. Bafta! Ingerii sa te ajute sa iti amintesti tot si sa scrii ce trebuie!

    0
  28. Andi

    Nu varsta ma tine in loc ci faptul ca acum am familie si datorii la banci. Imi cresc copii singur ( cu sotia) si suntem asa de obositi ca nu mai avem puterea de a lasa copiii cu babysitter dupa ora 22 ca sa iesim. Eu nu traiesc in Romania. La noi este o vb: muncesti de la rasaritul soarelui pana cand iti apune sufletul. Cel putin castigam bine…. Distreaza-te acum !!

    0
  29. Ana

    in primii ani e greu cu job.
    eu am 2 joburi acum si incep sa ma descurc (nu ca as avea de ales in vremurile astea)

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 184 queries in 0.412 s