Cică mamele de fete şi mamele de băieţi sunt construite din materiale diferite, de parcă producătorul le-ar fi ştiut destinaţia dinaintea inventării ecografiei de 12 săptămâni.
Mitul soacrei cu un ochi la spate şi gheare ascuţite
Mitul există, soacra se formează. De cei care cred în ea. Deci, dacă mă întrebaţi pe mine, nu s-a născut mamă de băiat căreia să nu-i placă de mine. Ba se mai trezesc unele în ultima vreme care mă plac mai mult decât feciorii din dotare, deci ţin să precizez că nici una din extreme nu-i bună.
Eticheta de “soacră” mă scoate din sărite, doar fiindcă sună negativ din start. Şi vă povestesc ceva. De când eram mică. Bunica din partea tatălui şi mama mea s-au înţeles foarte bine de cât sunt eu să-mi amintesc. Nu mai spun că la orice ceartă de-a alor mei, bună-mea asta niciodată nu-i lua partea lu’ tată-mio, de ziceai că e lumea femeilor împotriva lui.
Aşa că îmi veţi înţelege nedumerirea când am auzit-o pe mama prima dată prezentând-o pe bunica drept “soacra mea”. Ştiu precis că m-am uitat ciudat şi nu am înţeles ce i-a venit lu’ mama să vorbească aşa vorbe grele şi în asemenea moment prost, când mai era şi bună-mea de faţă! “Soacră” suna rău în capul meu, da’ rău de tot, ca mama vitregă din Albă-Ca-Zăpada. Ulterior am dedus că ceva e stricat la mine, că în rest nimeni nu reacţiona. Şi mi-am însuşit expresia în vocabular, ca pe cuvintele alea pe care le bănuieşti, chiar dacă nu le-ai căutat niciodată în dicţionar.
Nu toate soacrele sunt “soacre” şi nici toate mamele vitrege cotoroanţe.
Pisi
si eu patesc la fel, am avut parte numai de “soacre” care m`au placut 😀
Valeriu
Ei și ce te faci dacă la extragerea finală, ti-se repartizează o soacră in adevaratul tau sens? Care nu te place, sub nici o formă, și culmea nici nu da semne că se va schimba. 🙂
tizul
pe mine toate soacrele m-au iubit. si au fost destule. Socrii, nu prea. Dar, se pare, ca este normal asa. :-)))
camil
well, evident. dar stereotipurile sunt oricum tare amuzante 🙂
nina
@valeriu- tu n-o stii pe Miruna? Cum sa n-o placa soacra? Doamne, ce aiurea suna, sa n-o placa soacra pe blonda noastra. Doh… 🙁
Valeriu
@ Nina, pe Miruna o cunoaștem oarecum, fiind copilă unicat poate beneficiază și de o soacră pe masură :)) tot blondă.
eu si...
SOACRA
Nu stiu altele cum sunt
Dar a mea pereche n-are…
De opt ani e in mormint
Dar o simt tot pe spinare.
OMAGIU
Soacra mea e delicata
Si se poarta cu manusi –
Mi-a facut din git odata
O… coloana-a lui Brincusi
A.M
Maria
Păi de-ar fi aşa, că mamele de fete sunt construite din alt material decât cele de băieţi, atunci o compătimesc pe săraca mama, de are şi fată, şi băiat. Ce talmeş-balmeş trebuie să fie înăuntrul ei, ce mai harababură! De-aia o simt uneori confuză…
Bogdan
Mai exista, dupa o alta clasificare, si alte doua tipuri de mame: protective si hiperprotective 🙂 De aici ajungem la tipurile de soacre.
Tomata cu scufita
Stiu ce zici, stiu ce zici. :)) Nici eu nu suport cuvantul asta, cred ca din aceleasi considerente… ca de-a lungul timpului “soacra” a devenit parca un cuvant negativ. eu si dupa ce o sa ma marit o sa ma refer la mama sotului meu, chiar asa cu “mama sotului meu”. :))
Grapefruits
mama mea e soacra si recunosc, uneori sunt geloasa pe cumnatele mele.
cu siguranta pot exista soacre mai bune decat mamele…
Nicu
Eu cred ca fenmenul de “soacra” apare atunci cand mama de baiat isi vede plodul “calcat in picioare” de catre nora-sa (si asta suna ca dracu’ )
Conditia principala e sa locuiasca impreuna!…altfel de la distanta nu e decat soacra light…sugar free 😛
cosânzeana
soacra e aia care-si vede plodul ca fiind cel mai bun si crezand ca nora-sa nu merita asa fericire pe capu ei. Nicu are dreptate, atata timp cat nu locuiesc impreuna e bine 🙂
camil
după cum spuneau și antecomentatorii, condiția de bază a oricărei vieți de cuplu este ca ei să locuiască singuri
Tavi
Pe la Sapanta sunt niste epitafuri minunate pe crucile unor soacre.
camil
@ tavi
„sub această cruce grea
zace biata soacră-mea
că un an de mai trăia
zăceam eu și citea ea.”
🙂
Violeta
Super asta…mi-a placut la maxim.
Tanti Jeni
Soacra se cunoaște după cum gătește. Nu știu dacă am citit asta undeva sau am născocit-o eu acum. Oricum, notați chestia asta.
fawziya
hahaha nu stiu cum se face ca intotdeauna asa zisele mele “soacre” ma iubeau mai mult decat respectivul iubit 😛
si daca soacra nu’mi place inseamna ca si barbatul dorit ascunde una-doua surprize “neplacute” 😛
Soacra Mica
Miruna, poate ca inca nu stii ce noroc ai avut ca mama-ta s-a inteles bine cu soacra-sa (bunica ta). Relatiile armonioase sunt sanatoase si benefice mai ales pentru psihicul nepotilor 🙂
Eu nu pot sa dau nici macar un exemplu de complicitate soacra-nora din anturajul meu.
1. In toata copilaria mea m-am aflat intre doua focuri: mama si bunica. Desi traiam separat ura era inversunata intre ele.
2. A te intelege cu “potentiala” soacra, mama flacaului, nu e acelasi lucru cu a te intelege cu mama-soacra legala 🙂 Mai ales cand incepi sa traiesti sub acelasi acoperis 😉
Tavi
@Camil – is si mai faine.
evergreen
Mare dreptate ai! Soacră sună nasol. Socrela şi mai rău. Rimează cu Cruella.
Mno… pe mine mă iubesc la început apoi o iau ranzna. Mamele. Si feciorii. Dar mamele mă scot din sărite!
morbo
ţuica lui-i atât de acră/parcă-i făcută din soacră – versuri dintr-un cântec auzit pe taraf
he, he, trebuie introdusă şi interzicerea discriminării în funcţie de gradul de rudenie sau ce?
camil
@ tavi
evident. pe aceea mi-am amintit-o
eu si...
nora si soacra
Dupa cum am constatat,
Sunt ca linistea-n furtuna:
Mielusele separat
Si leoaice impreuna.
copila blondă
Pisi, deci ţi-ai făcut antrenament pentru marea finală 😀
Valeriu, varianta asta nu există.
tizul, concurenţa asta ne omoară. Mai ales când suntem părinţi.
camil, stereotipurile sunt amuzante când sunt la alţii 🙂
nina, poţi să ştii!
eu şi.., opaaa. Oare soacrele citesc bloguri? Noroc că eşti tu sub anonimat..
Maria, hehe, mamele astea sunt din alt aluat, se zice…
Bogdan, uite o explicaţie ştiinţifică!
Tomata, m-am tot gândit şi eu la asta. Şi unde mă juram odată că nu o să zic “mamă” decât mamei mele, deja mi se pare irelevant. Nu într-un apelativ stă dragostea sau respectul meu. Dacă femeia atâta pricepe, cât să pretindă să-i spun mamă, mamă să fie. E doar o vorbă. Dar sper ca mama soţului meu să fie deşteaptă destul cât să nu ceară din astea. Mai bine zis, soţ să găsesc, că mamă-sa e ultima problemă! ;=)
Grapefruits, dar ierarhia în sufletul ei e alta, de asta poţi să fii sigură. Doar că uneori tindem să uităm să ne manifestăm cum se cuvine cu ai noştri. De câte ori spui mulţumesc unui străin şi de câte ori în familie?
Nicu, mama cu bunica locuiesc împreună. Deci e hard core.
cosânzeană, în exemplul meu s-au înţeles bine între ele. Dar concluzia mea e că ai totuşi dreptate. Parcă unde-s mai puţini într-o familie e mai bine. Nu că ar fi rău aşa. Dar na.
Tavi, n-am fost, dar dacă trec, o să mă uit anume!
Tanti Jeni, după cum găteşte cine? Soacra sau nora? :p
fawziya, s-a întâmplat ca ţie să nu îţi placă de ea, dar ei de tine da?
Soacra Mica, sub acelaşi acoperiş e greu. E greu tare. Noi am locuit aşa o vreme, după care ne-am mutat în curte comună. Acolo deja apar şi unele avantaje. Ele au continuat să se înţeleagă bine. Ba la un moment dat, bunicii mei zugrăveau la ei si i-au zis zugravii lu’ bună-mea: Doamnă, văd că fata îi cumsecade, da’ cu ginerele nu vă aveţi deloc bine, aşa-i? :)) Unde bunica era din partea lu’ tata şi tata era băiatu’ ei carne din carne. Doar că mama era mai atentă, eu ştiu.. :))
evergreen, lasă generalizările. Şi poartă-te întotdeauna ca o doamnă. Şi după început. Aşa le vei da o lecţie. Şi poate vor învăţa ceva şi ele.
morbo, nu e o idee rea !
BabyRacy
Parerea mea e ca potentialele soacre sunt painea lui Dumnezeu la inceput. Daca simt ca-si scapa odorul de sub fusta, eh, de abia de atunci vorbim de The Soacra:D pe principiul se’ngroase gluma:)) mai conteaza si educatia, intelepciunea si mai ales bunul simt, in dezvoltarea unei relatii soacra nora. Oricum, maica’sa e una, iar noptile il inveleste nevasta’sa:)Mamele de baieti insa mi se par infinit mai posesive..
windwhisperer
blondo , chapeaux !
pentru ceilalti : straduiti-va sa nu faceti baieti :):)
copila blondă
BabyRacy, asta e de meditat…asta cu inceputul, cand e ca un mielusel, dupa care scoate coltii.. hm. Io despre soacre – mai mult din carti. Miau!
windwhisperer, cum se face asta? 🙂
Zany
intr-adevar mamele de baieti sunt mult mai posesive! 🙂
mama in general e o “soacra buna”, dar cand se mai cearta cumnata-mea cu ea ies flacari! :)))
emma
Eu cu prima soacra m-am inteles de minune. Chair mai bine decit cu fiul ei, de care de altfel am divortat. M-am recasatorit cu un barbat minunat care are o mama nasoala din toate punctele de vedere. O evit cit pot. Din pacate fii ei (mai am un cumnat de 41 de ani care nu a fost niciodata cu vreo femeie) se invirtesc in jurul ei. Si va spun drept ca la caracterul ei nu a meritat asa baiat bun cum este sotul meul. De cumnat nu vorbesc fiindca atita timp cit mai doarme din cind in cind la mami imi este lehamite si sa vorbesc de el. Ce o avea scorpia si cu ce puteri ii poate tine pe baieti pina la virsta asta legati de ea, ramine pentru mine un mare mister.
Jules
am pățit așijderi cu fiecare dintre ”fostele iubiri”, de câteodată mă trezeam că mă înțeleg mai bine cu mama respectivă decât cu progenitura-i :D. iar acum, când, de o săptămână, mi-am tras soacră cu acte, să fiu în rând cu lumea, pățesc taman așa: mie mi se ia partea, eu sunt cea răsfățată, cu mine se dorește cuvântul etc. etc., de mă și minunez de cât va dura, temătoare cum sunt, întrucât mama nu a beneficiat de aceeași plăcere.
Violeta
Cand ai noroc de o soacra inteleapta….treaba functioneaza, dar ce te faci cu una care tine mortis sa-ti fie dusman? Ca orice faci nu-i bine, orice zici chiar nu-i convine?
Miruna
nu știu, sincer, cum e cu dușmanii. Cred că cel mai bine e să îți vezi de ale tale, pe principiul ”mai răruț, că-i mai drăguț” :))