Nu cred în şcoală

Luaţi-vă două secunde de răgaz, încă o gură de cafea şi respiraţi profund. Iar după ce vă reveniţi, încercaţi să nu închideţi blogul blondelor pentru totdeauna.

Într-adevăr, şcoala e un brand mult prea promovat. Ştiţi Svarovski? Svarovski e o marcă de bijuterii confecţionate din veritabilă sticlă tăvălită prin vopsea. A, şi tinichea de cea mai înaltă calitate, să nu uităm. Aşa e şi cu şcoala. Te fac să crezi că tre’ s-o ai, ca pe cristalele Svarovski. Dar tu, de fapt, găseşti aceeaşi sclipiceală de doi lei pe orice tarabă din Dumbrava (ăsta fiind magazinul central din Sibiu, un fel de piaţă acoperită). Şi la doi lei, ad literam.

Auzeam luni la TV, cu ocazia primei zile de şcoală, despre importanţa ei colosală în educaţia individului. Hai nu zău?

  • Nu cred în instituţia şcolii şi rolul ei în educaţia mea, fiindcă la o analiză cu de-amănuntul, nu ştiu dacă 20% din ceea ce sunt i se datorează. Sau din ceea ce ştiu. Iar procentul ăsta e burduşit de luceferi şi moromeţi, unde pe ultimii aş fi trăit chiar mult mai fericită fără a-i cunoaşte îndeaproape. Zău.
  • Poate am mai zis, dar când directorul liceului nostru a întocmit o listă cu facultăţile la care a intrat fiecare, am trâmbiţat să nu mă treacă nimeni. Deoarece nici a mia parte din reuşita mea de la vremea respectivă şi orice vreme după nu i se va datora vreodată. Rânjetul lui hidos şi mult prea prost igienizat mă bântuie până în ziua de astăzi. Şi e cam singurul lucru care mă bântuie. Noroc că mi-au zis ăia la facultate ce valenţă are oxigenul, că aş fi rămas cu o impresie tare greşită după liceu 😉
  • Nu cred în instituţia şcolii fiindcă “îţi formează” gândirea, expresie pe care mi-o tot repeta mama când venea vorba de făcut exerciţii la mate. Târziu avea să înţeleagă ea mama, că fix formarea aia e nocivă a naibii şi că tre’ să îţi fereşti copilu’ de ea ca de dracu’.
  • Nu cred în instituţia şcolii, fiindcă anulează creativitatea, personalitatea şi orice sclipire poate manifesta un copil. Dar îl învaţă foarte bine un lucru: să se supună.
  • Nu cred în instituţia şcolii fiindcă modifică morfologia creierului prin sfânta repetiţie, mama învăţăturii. Mai ştiţi? Şi nu cred în nici o formă de învăţare pasivă, cu toate că în facultate ne-au zis de enşpe mii de ori că e bine să învăţăm cât mai mult ca să avem de unde uita. Că dacă uiţi dintr-un volum mai mare, tot rămâi cu ceva mai mult decât … înţelegeţi regula de trei simplă.

Dar pruncilor din toată lumea, de şcoală avem nevoie, tot aşa cum ai nevoie de scări ca să ajungi în casă! E vorba de etape, de trepte, care trebuie parcurse. Acuma, ăia mai şmecheri iau liftul şi bravo lor. Însă, şcoala e esenţială pentru tot ce ne învaţă extracuricular. Pentru felul în care ne mişcăm în pauze, pentru prietenii cu care învăţăm să interacţionăm.

Iar cea mai importantă perioadă e liceul, unde e crucial să apuci printre oameni de soi. Ăla e momentul în care îţi defineşti multe sisteme înconjurătoare, iar mediul extern are o maximă influenţă. Căutaţi minţi alese în jurul vostru şi veţi putea da naştere unor minuni. Iar dacă pentru asta e musai să tociţi comentarii şi formule trigonometrice, faceţi-o! Fără să staţi pe gânduri!

sursa

Articolul anterior

În atenţia sibienilor

Articolul următor

Despre viitor

33 Comentarii

  1. Daca-mi permiti, o sa reiau aici un comentariu destul de lung, trimis mai demult lui @cristealizari pe blogul lui, legat de cum vad eu sistemul de educatie. Here goes nothing:

    Mi se pare mie sau ne amagim un pic, singurei, crezand ca scoala/educatia este un drept, ceva ce ni s-ar cuveni?

    O sa-ti povestesc cateva lucruri despre scolirea maselor, despre istoria deci despre originea “dreptului” astuia al maselor la educatie…

    Capitolul I:
    Pe la 1300 singurii care stiau carte erau oamenii bisericii. Iar singurii cu putere constanta (pentru ca regii se schimbau ca ciorapii) erau cine? oamenii bisericii. Deci oamenii bisericii erau singurii cu carte, si singurii cu putere constanta. Sa retinem asta.

    Dar problema era ca nu erau suficient de multi. Si cu cat biserica se extindea, cu atat era nevoie de mai multi oameni cu carte, si deci de mai multe carti > de unde, obositi sa tot copieze cartile ad manum, oamenii bisericii au inceput sa studieze posibilitati de-a le multiplica mai usor. Evident ca nu Guttemberg a inventat tiparul – el doar a venit cu cateva inovatii care l-au facut faimos si l-au consacrat. Dar idea de aici e ca scoala, invatatura, mediul academic, nu au aparut initial ca necesitati sociale/democratice, si ca necesitati ale unei clase sociale bine definite, privilegiate (nevoia de mai multi trepadushi care sa controleze masele din ce in ce mai multe)

    Capitolul II:
    Revolutia industriala, epoca masinilor cu aburi si cu carbune, anii 1800. Epoca urbanizarilor (mutarea oamenilor la orase n-a inventat-o Ceausescu, ci revolutia industriala cu 150 de ani inainte). Apar fabrici, apare nevoia de oameni care sa lucreze in ele. Dar cum convingi un om sa renunte la pamant si sa se inchida in fabrica ta? Asigurandu-i bani cat sa-si poata intretine familia, zilnic, saptamanal (plata lunara a aparut mult mai tarziu). Deci marii industriasi au aplicat initial metoda cu salariul pentru fidelizarea fortei de munca (de ce era nevoie de fidelizare? pentru ca procesul de instructie dura ceva, si era ineficient – ca si in ziua de azi – sa instruiesti un om si-apoi sa-l pierzi)

    Doar ca – vezi revoltele sociale ale epocii – oamenii au inceput sa nu mai fie multumiti cu salariul, si deci au aparut curand probleme sistemice in privinta fluctuatiei fortei de munca. Asa ca a aparut un industriash neamtz, cu background militar (datorat implicarii lui pana la gat in industria de armament – deci cu idea clara de disciplina si instructie), pe nume Alfred Krupp. Nenea Krupp, care avea, la fel ca si altii, un mic inceput de industrie miniera/metalifera in bazinul raului Ruhr (fabricile pot functiona doar cu o sursa constanta de apa), a venit cu urmatoarea idee: “ce-ar fi sa-mi folosesc experienta in a dresa oameni – din mediul militar – si sa traduc idea de cazarmi in ideea de scoli?” asa ca omul a investit in niste baraci si-a inceput sa aplice ceea ce iluminatii vremii doar visau: educatia maselor.

    Ideile de baza in acele noi scoli “pentru mase” erau, logic, cele menite sa creeze o forta de munca stabila, adica instruita si obedienta: “incurajeaza si recompenseaza obedienta, descurajeaza si penalizeaza orice tendinta spre gandire libera” – model aplicat intai la nivelul profesorilor (usor de impus, prin forta salariului si a dependentei de el) si apoi si la elevi (prin intermediul profesorilor). Bine, ce povestesc aici este brut si suna usor a poveste, dar idea de retinut este cea ce mai sus: ca scopul scolilor “pentru mase”, dupa modelul Krupp, nu a fost sa creeze poeti visatori si cu dor de duca, ci muncitori obedienti si convinsi ca “job security is the thing”. Repet: Krupp = background militar. Deci modelul initial al scolilor a fost unul semi-militar (obedienta, ordinul nu se discuta, litera cartii = litera legii). Iar modelul a fost atat de eficient, incat a inceput sa fie aplicat si de catre concurentii lui. Normal ca scolile, fiind create ulterior tot de catre cai care-si permiteau – industriasii – au fost facute dupa modelul nevoilor lor.

    Capitolul III:
    Acum vin si te intreb: cat de diferit ti se pare modelul sistemului actual de educatie a maselor, fatza de cel initial, de acum 200 de ani? care e acum perspectiva ta asupra acestui minunat mediu “democratic academic”? Si vin cu o intrebare aiuristica: tu de ce faci scoala in ziua de azi?

    Cine ti-a spus ca daca nu faci scoala ajungi sa maturi pe strada? Parintii si profesorii: fosti elevi sau profesori, la randul lor. Si incepi sa te intrebi ce rost mai are, pentru TINE, in vremurile actuale, sa te mai duci la scoala, in cazul asta?

    Raspunsul e ca la scoala nu te mai duci ca sa-ti construiesti o meserie – oricum terminarea scolii nu-ti mai asigura, ca pe vremea lui Krupp, un loc de munca, zic. La scoala te duci in schcimb ca sa-ti pui creierul la munca, sa-ti modelezi un creier, o gandire HARNICA, sa te duca, naibii, cerebelul in viatza cat mai bine si cat mai departe. Asta inseamna sa ai o perspectiva mai larga si mai clara. Sa intelegi mai bine atat in ce directie mergi cat si de ce si, intelegand cum merg regulile jocului, sa nu descurajezi, sa nu le refuzi (”e o conspiratie, buu”), ci sa inveti sa profiti de ele si sa devii master of the game.

    Pe mine scoala nu m-a ajutat sa devin independent, stapan pe propriul meu destin. Scoala NU e facuta ca sa creeze oameni independenti, nu uita asta. Cu ce m-a ajutat atunci pe mine scoala?
    – m-a ajutat sa inteleg mai bine helpurile programelor in engleza )
    – m-a ajutat sa pot tine fruntea sus intr-o conversatie superficiala cu niste straini, cand vine randul intrebarii “tu ce facultate ai terminat?”
    – m-a ajutat antrenandu-mi creierul la varsta la care e optim sa-l antrenezi, fortandu-ma sa gandesc, fortandu-ma sa-mi ung rotitele alea ruginite de la inactivitate

    Asa ca, sa revenim la punctul de la care am plecat:

    – Scoala nu e un drept al nostru.
    – Scoala este o obligatie impusa de stat pentru a-si asigura forta de munca

    Daca statul Roman, contextul actual, ceea ce vedem in jur ne spun, toate, ca facem scoala degeaba, atunci noi trebuie sa retinem ca importanta in ecuatia formarii noastre ca oameni nu este scoala, ci educatia. Iar diferenta, enorma, este egala cu diferenta dintre o institutie si un proces.

    Nu conteaza unde te formezi, ca om, ci SA TE FORMEZI BINE.
    Nu trebuie sa astepti ca statul sa te educe in interesul tau, trebuie sa-ti iei educatia in propriile maini si s-o duci pe drumul pe care vrei sa mergi tu.

    Of, simt c-am plictisit cam mult, dar sunt idei pe care am simtit nevoia sa le impartasesc.

    Toate bune!

    1+
  2. Si cum crezi ca ar trebui educate milioanele de tineri?

    0
  3. alexa

    Citind mai mult de jumătate din blog entry-ul ăsta mă tot gândeam că e într-o oarecare măsură cam prea “tras de păr” şi că, în ceea ce mă priveşte, nu sunt de acord, în mare parte, cu ceea ce ai scris.
    În legătură cu ultimele 2 paragrafe însă… ai punctat cum nu se poate mai bine şi acum înţeleg, de fapt, ideea post-ului. 🙂

    0
  4. Nici eu nu cred in scoala romaneasca.. de fapt atat de putin cred, incat m-am lasat de facultate pe la jumatate, atunci cand am realizat ca este o pierdere te timp.. si totusi, eram la una din facultatile considerate “bune” la noi – cibernetica..

    De atunci este mult mai bine, am mult mai mult timp sa pot invata cu adevarat ceea ce imi place.

    0
  5. blondino, tu de mult ai pus la pamant mitul blondei. ai mare dreptate. tot ce iti da scoala, pe langa oportunitatea de a intalni oameni si de a interactiona cu ei, este o bucata de hartie, una din conditiile necesare dar nu suficiente pentru un loc de munca. teoretic ar trebui sa fi suficient de pregatit incat sa te descurci singur. din pacate perfectionarea se face la locul de munca. tu esti mai darnica in momentul in care dai procente. eu mai mult de 10% nu cred ca as acorda. in fine, eu doar am zis, nu am dat cu paru’

    0
  6. elena

    Auzi, da tu pe unde te-ai educat, dacă numai 20% e de la scoală? Sau e secret? Sau ai avut parinti care au băgat bani in tine să te mediteze? Că eu nu-nteleg!!!! Cum ai ajuns să termini o facultate doar cu 20%?
    La mine … baza a fost scoala … in afara ei, experienta proprie …. !!! Si nu dau vina pe scoala daca de-acasa nu m-au invatat/arătat/sprijinit cu vorba/ incurajat/deschis ochii si spre altceva!
    Astept să ne spui alternativa …

    1+
  7. Cetăţeanu' dă birău

    Sincer cred ca gresesti. Scoala ca institutie sigur ca are o influenta foarte mare asupra elevilor si chiar a studentilor. Si nu te contrazic doar cu vorbe te contrazic chiar prin fapte ( sau intamplari ) precum: de multe am patit-o sa stau de vb cu anumite persoane fara scoala – inteligente nu zic ca nu – dar fara scoala – si anumite persoane “cu scoala” ( as putea sa povestesc doua ipostaze dar ar fi un post prea lung si plictisitor ). Diferenta e destul de mare pentru ca oricat de destept ai fi din punct de vedere nativ – intreg comportamentul si modul de gandire iti vor fi limitate la concret, concret care in fond se identifica cu instinctul, pe cand un om cu scoala – poate mai searbad din pct de vedere al inteligentei native decat un iz al sau mai fara carte are puterea de a-si depasi limitele prin faptul ca reuseste sa acumuleze ( nu 100% ) experienta invataturilor din carti – romana, matematica, fizica si alte rahaturi.
    Eu nu cred in comparatia ta, cum mai mult ca sigur nici tu nu crezi in ea. Pentru ca mai mult ca sigur ca o blonda veritabila ce esti, apreciezi calitatea, iubesti sa porti un cristal svarovski prins in piept la o ocazie speciala precum iubesti si un om care vorbeste frumos, care nu se pierde in idei si care poate sa-si argumenteze parerile prin exemple logice nu prin simple exclamatii gen “Pai – plm!”
    Sunt pro scoala si probabil asa voi fi mereu. Nu neaparat pro scoala romaneasca din satucul Poplaca din Deal unde inveti romana cu gaina, dar poate o scoala romaneasca precum viteazu sau in cel mai bun caz o scoala ( din pct de vedere al implicarii si al pregatirii continuue necesare ) din Anglia sau chiar Franta.

    1+
  8. printr-o evolutie extrem de perversa a societatii, din toata povestea asta nu avem nevoie de scoala, avem nevoie de diplome. ma intreb adesea ce am invatat din facultate, si in 100% din cazuri raspunsul e nimic. diploma (bucata fizica de hartie) insa mi-a folosit, si imi foloseste (nu, nu pentru toaleta, nu fiti rai)… iar unii din aia cu liftul, isi cumpara diplomele direct, fara sa se mai chinuie :)). desi la baza sunt profesoara de meserie, nu pot sa spun decat ca am incercat mereu sa fiu propria mea razbunare asupra sistemului scolar indobitocit. si am reusit. si apoi am plecat din invatamant, pentru ca totusi stomacul meu nu e chiar asa puternic…

    0
  9. Nu pot spune ca nu cred in institutia scolii ci in modul la care este ea inteleasa la noi si anume la indesarea a cat mai multa informatie gata prelucrata in creierul elevului si nu dezvoltarea capacitatii analitice a acestuia. Desigur, nu suntem singurii care sufera de aceasta problema insa la noi pare sa se simta cel mai pregnant aceasta dorinta de a-l invata pe elev cat mai multe fara insa sa-l invete cum se invata, cum se proceseaza informatia, etc.

    Pe de alta parte imi vine in gand o semi-gluma care spunea ca “un om normal stie cate putin despre cat mai multe; pe masura ce se specializeaza in scoli ajunge sa stie cat mai multe despre cat mai putin pana la punctul in care ajunge sa stie totul despre nimic”.

    0
  10. O mica completare daca mi se permite :P.
    Nu credem (ma bag si eu in ecuatie, nu din alt motiv dar am trecut si eu prin scoala) in institutia scolii DIN ROMANIA, pentru ca sunt convins ca nu ai nimic la nivel conceptual cu scoala.

    0
  11. Super-corect!
    Din gradinita mi-a folosit cam totul, in primul rand spalatul/imbracatul/facutul la baie fara ajutor, din generala cam jumate- tabla inmultirii, scrierea, citirea, alea-alea, din liceu mai nimic (dar am invatat cum este in societate), din faculta, singurele 2 materii la care-am dat, cu grupa, dreptul (asa c-a trebuit sa le-nvat in campia muncii), dar mediul m-a schimbat mult.
    Dintre colegii premianti in liceu & faculta, cei dintre ei ce nu aveau parinti bazati, au ajuns eventual buni angajati, muncind din greu, pentru bunastarea altora. Dintre cei problema in scoli, majoritatea (cei care nu sunt in puscarii :-))) au bijnitzul lor, unii facand averi considerabile.

    http://www.youtube.com/watch?v=AP5VIhbJwFs

    0
  12. corect. Uite.. eu am nimerit la liceu printre niste oameni deosebiti. 🙂 Avem chiar si un blog unde nu promovam ideea de scoala, ci ideea de noi- elevii si ceea ce putem face.Credem in prietenie, creativitate si originalitate.
    Te invit sa ne ‘vizitezi’ 😀 http://anideliceu.wordpress.com

    0
  13. An early start is a lot more useful than a good school. A good school will teach you how to be vertical. No quote.

    0
  14. Aruncand o ocheada rapida peste situatia din invatamantul actual si citind articolul tau parca tind sa ii dau dreptate lui Shaw cand a spus:”Educatia mea a fost suspendata doar in anii de scoala.” Parca descrie exact ce se intampla acum: elevii ori au prea mult de tocit pentru scoala, ori sunt mult prea satui de informatiile inutile care le sunt bagate pe gat zilnic ca sa mai invete si altceva util pentru educatia sau cultura lor generala.
    Mi-a placut extrem de mult ultima parte a articolului pentru ca ai punctat un lucru care mie mie una mi separe si mi s-aparut esential pe perioada scolii si mai ales a liceului: importanta oamenilor cu care interactionezi in aceasta perioada si acest context.De la unii dintre ei inveti sa stabilesti o relatie, sa iti stabilesti anumite prioritati, sa iti formezi propriile principii de viata. Practic in liceu scoala pe care am urmat-o nu era reprezentata de institutia pe care o frecventam ci de oamenii alaturi de care am fost pentru ca de la ei am invatat ceea ce stiu si acum,ei m-au ajutat sa ma formez si sa devin ceea ce sunt acum.

    0
  15. Foarte bine pus punctul pe i. Sunt in clasa a 12-a si iti impartasesc opinia. Ma confrunt cu asta in fiecare zi. Inutil, ma trezesc dimineata si stau la ore. Memorez pentru ce? Si mai ales ce? Informatii care nu imi vor folosi niciodata si pe care le uit urmatoarea zi. Pentru ca scoala in romania se bazeaza doar pe asta. Nicidecum pe capacitatea noastra de a crea ori altele.

    0
  16. Si cum altfel ti-ai forma gandirea? Stand toata ziua pe internet si afland ce invata altii la scoala? Eu nu cred ca scoala are rolul pe care ar trebui sa-l aiba, si in lipsa altui organ de educare mai bun ma vad nevoit sa o imbratisez.

    1+
  17. Cetateanu' de birou

    Eu sincer cred ca dam prea mult vina pe altii in loc sa ne uitam si-n propria ograda. Ca elevi si studenti asteptam prea multe si oferim cam nimic. Nu stiu daca ati stat sa observati vreodata dar prima reactie a elevului sau student ce-o fi el in cazul vreunui test/examen picat prima reactie e sa dea vina pe profesor. Oare pentru ca e mai usor sa dam vina pe altcineva decat pe noi? La fel si parintii – e mai usor sa dea vina pe profesori si pe coruptia profesorilor cand uita ca de fapt ei o accelereaza si vazand ca ai lor dragi copii dau rasol se revolta aratand cu degetu ca ala e corupt, ala suge sangele poporului.

    Si totusi parca Kafka a spus – A cage went in search of a bird.

    1+
  18. Andrei

    nu prea mai exista educatie in romania.

    daca in Romania ar exista scoala adevarata: nu am avea atatia criminali, hoti si curve.

    0
  19. naty

    Nici ca se putea zice mai bine!

    “I would rather entertain and hope that people learned something than educate people and hope they were entertained.”
    Walt Disney

    0
  20. Inca sunt amuzat nespus de cliseul “informatii care nu imi vor folosi niciodata” avand in vedere ca de multe ori conversatiile cu oameni intalniti pentru prima oara (si deci nu fac parte din cercul de oameni cu care aveti multe in comun) se pot baza tocmai pe informatii ce “nu-mi vor folosi niciodata”.

    Pana la urma sunt in [anumit domeniu], de ce sa stiu cine-i [persoana din alt domeniu] sau sa stiu despre [informatie din alt domeniu]? Doar toata viata ma voi intalni doar cu oameni din domeniul meu.

    Tot asa cum un bun amic incerca sa impresioneze o fata prin cunostintele lui despre densitatea placilor de marmura. Mhm, subiecte comune de discutie…

    0
  21. Clepsidra

    doar 20% ??? … sau, ceea ce s-ar putea intelege mai bine prin expresia “ca gasca prin apa” Felicitari!
    Cat despre valenta ratata, nu stiu ce te-a oprit sa deschizi macar manualul?!? Si din cate povestesti raspunsul l-ai aflat tot din “institutie” – noroc ca esti rabdatoare!

    0
  22. Cetăţeanu' dă birău

    Chiar blondo referitor la Andrew C. – te-ai lasa agatata de un profesionist in densitatea placilor de marmura? :))

    Nu de alta dar ma apuc repede sa dau search pe wikipedia :))))

    0
  23. hm..sunt si nu sunt dea cord cu tine intru totul . sa iti spun si de ce:
    – eu cred in institutia scolii, dar nu in romania
    – eu cred in institutia scolii, doar daca esti capabil de sudiu individual
    – cred in perioada liceului, pentru ca asa cum ai zis tu este treapta cea mai importanta in a te forma ca si om

    – e foarte importnat de profil urmezi, mie persona, matematica si informatica si mi-au format o gandire logica pentru ca mi-au placut mult, in special informatica

    – am avut noroc sa am o clasa de liceu unica si speciala; inca suntem pritenei foarte buni, inca facem revelioanele impreuna, inca mergem la chefuri impreuna, iesim in oras si suntem cei mai buni priteni si pentru asta ma consider foarte norocoasa

    – in liceu am avut parte de foarte multe activitati extracuricuilare ce mi-aui dezvolatat imaginatia, creativitatea si alte laturi pe care scoala nu pune asa mare accent

    – in schimb, la facultate nu a fost deloc asa pentru ca nu mi-am dat eu interesul prea mult

    – acum dupa cativa ani de experienta mi-am dat seama ca scoala nu e mare lucru daca te rezumi doar la orele de clasa si nu explorezi si in particular ce te intereseaza

    – am descoperit lectura acum, dupa ce in liceu, fana a infromaticii nici nu ma gandeam sa deschid alte carti

    – scoala poate sa modifica morfologia creierului daca nu esti in stare sa faci alegeri tu pentru tine si ii lasi pe altii

    cred ca sunt multe aspecte pro si contra acestor teorii, dar asa cum ai spus e o treapta foarte importanta in viata

    0
  24. morbo

    apropo de ce a scris andrew c, aia cu ”informatii care nu imi vor folosi niciodata”, pe mine mai mult ma sperie, nu ma amuza. in sensul ca-mi imaginez cum ar fi sa spun eu asa ceva si dupa aia ce rusine mi-ar fi, sau, mai rau, nici macar sa nu-mi fie rusine, sa nu realizez.
    la noi e vorba mai mult de cum iti sunt livrate informatiile alea. ca de aia ajunsesem sa iubesc orele de mate intr-a 12-a si sa urasc orele de ”povesti”(si la ore de ”povesti” intra pana si fizica si chimia), pentru ca povestile erau spuse prost. si la mate ar fi putut fi spuse povesti(de exemplu cum se transpune o functie matematica in natura), dar nu se spuneau si se putea si fara.era oricum cel mai obiectiv mediu, ala de la orele de mate.
    ideea e ca de multe ori se face prost scoala si daca nu esti destept din alta parte (natura(?),familie, prieteni din afara scolii sau grupul de prieteni-colegi sa fie unul cu noroc pentru tine) scoala de la noi nu te ajuta aproape deloc. in alte tari poate are si ea un procentaj mai mic sau mai mare din meritul educarii oamenilor, e unul din factorii stimulanti, initiatori ai unei bune educatii. la noi e cel mult un instrument pe care trebuie sa stii de la tine cum sa-l folosesti. ca daca te lasi pe mana lui nu te alegi cu nimic. nu te ia de mana, ca-n finlanda, si te ajuta el. daca nu te luminezi tu poti sa ai note mari ca tot degeaba – cate exemple de din astia n-am vazut…

    ps: totusi, un lucru intr-adevar aproape de categoria ,,informatii” care nu-mi vor folosi niciodata era la educatie fizica, statul in cap. bine, poate imi va folosi si asta, da’ nota pentru statul in cap,pe asta nu am inteles-o niciodata :)). si-n general notele la educatie fizica. ok, stai in cap bine, stai in cap rau sau deloc, o notare acolo, iar ok, si la un fotbal sau alt joc are si mai multa logica, da’ sa conteze la fel de mult la rezolvatul unei ecuatii, pe asta n-am inteles-o. intr-un liceu teoretic.

    0
  25. morbo

    la fel de mult CA rezolvatul unei ecuatii, asta am vrut sa scriu 🙂

    0
  26. cetatzeanu'turmentat

    Cata dreptate ai cateodata, daca prin scoala ii intelegi pe toti frustratii si pilosii care in Romania se fac dascali (nu ca nu ar exista printre ei oameni pasionati de ceea ce fac si pe care ii respect si pe care ii voi tine minte toata viata).

    Cand am ajuns la facultate am crezut ca s-a terminat cu idiotii care vin sa ma evalueze si la care trebuie sa ma duc la ora sa stau sau in cel mai bun caz sa spun lucruri pe care ei sa le considere gresite @first si apoi sa le repete dupa cateva secunde reformulate, sau ca macar daca ma evalueaza, o sa isi si faca treaba cat de cat. Ei bine guess what… nu stiu pe la altii cum e, dar stiu ca in Romania la laboratoare in facultati profii stau pe mess si daca ii rogi sa te ajute se enerveaza in 3 secunde – asta in cel mai bun caz – pentru ca nici ei nu stiu ce se intampla si ca uneori ca sa “treci”, ajungi sa le explici tu cum functioneaza anumite treburi sau sa le dai cu cursurile in cap – dupa caz! Sunt satul de scoala romaneasca in care profesorul are impresia ca trebuie sa isi castige respectul studentilor prin intimidare si in care daca esti mai breaz si ai curajul sa spui ceva ai toate sansele sa trebuiasca sa te muti de acolo pentru ca ai ranit un orgoliu, sunt satul de scoala romaneasca unde toate lucrurile sunt “banale” (vorba profilor de mate) si la sfarsit iti dai seama ca nu stii banalitatile banalului de care ai avea nevoie. Si inainte de toate sunt satul de examene cu subiecte pe care nici macar pe google nu le gasesti – ce sa mai curs… ala nici macar din punctul de vedere al limbii nu e corect.

    Si partea trista e ca cele mai rele exemplare din specia “dascal idiot” sunt alea tinere, frustrate probabil de modul cum au fost trecuti ei prin facultate si care trebuie sa se descarce pe cineva – pica studentul/elevul la mijloc.

    Halal scoala in Romania, da se mai trezesc unii prin tarile mai mult sau mai putin calde in care soarele apune mai tarziu decat la noi sa laude sistemul nostru de invatamant care e performant si efectiv dar lipseste cu desavarsire. Ala a apus inainte sa am eu 7 ani din pacate.

    0
  27. copila blondă

    Eros, nici vorbă să fi plictisit, am citit tot comentariul tău cu maxim interes. Poţi să-mi pui întrebări! 😛
    Foarte frumos ai zis, cu alte cuvinte…şcoala e un rău necesar. Iar cu puţină iscusinţă, te poţi şi alege cu ceva după ea.. 🙂
    Îţi multumesc pentru comentariu.

    nicdan, probabil nu ai citit întreaga postare. Altfel nu înţeleg întrebarea ta. Sau ai păstrat legătura cu unchiu’ Foro? :p

    alexa, merci pentru timpul ăla de a citi până la capăt :=)

    Aurelian, cei puternici răzbesc şi în formă naturală, adică fără ambalaje şi boieli. Restu’ însă are nevoie de diplome.

    dennis, da’ oare ai terminat şcoala?
    Şi aia mai e o problemă, cred eu. Pentru orice formă de învăţare, avem nevoie de o motivaţie mai concretă decât de a ne forma într-o direcţie. Adică, vrem un loc de muncă, adică bani. Ia să ne concentrăm pe formarea noastră strict şi să vezi cum curg ofertele de muncă…

    elena, am fost tentată să te întreb ce şcoală ai terminat, însă tocmai m-am răzgândit. Şi da, m-ai convins. Şcoala chiar nu are mare legătură cu cât e capabil omul să priceapă.
    p.s. nici nu am spus vreodată că am terminat o facultate.

    Cetăţeanu’ dă birău,
    1) îţi arăt Svarovski colorate identic în Dumbrava cu 2 lei bucata. Şi de costă mai mult, le înghit nesfărâmiţate!
    În rest, comparaţia cu Poplaca e oarecum potrivită, cu toate că sunt excepţii. Unde materialul clientului se pretează. Factorii sunt multipli, şansele inegale.
    Educaţia se compune din tot ceea ce vezi acasă, apoi la şcoală (de aia ziceam că e important sp vezi oameni cu preocupări de soi, nu pasionaţi de viaţa din faţa blocului). Ulterior, educaţia se construieşte din ceea ce alegi tu să vezi, să asimilezi.
    Iar şcoala aia la care te referi tu nu face mult prea multe pe lângă a te încadra în categorii sociale. Dar oricât aş urî etichetele, sunt conştientă că avem nevoie de ele. Precum sunt şi mândră să-ţi răspund la întrebarea – ce facultate urmez. Dar asta, dintr-o formă modernă de snobism.

    2) cum e vorba aia: am luat 10, dar mi-a dat 4! :))

    3) acuma care din voi face oferta, ca să nu-mi fac speranţe false!!

    0
  28. copila blondă

    Zazuza, pe asta nu am scris-o, dar o gândesc demult: toţi cei capabili de mai mult părăsesc învăţământul. Iar cei rămaşi sunt ăia care nu-s în stare de ceva mai bun. Ce păcat!!!

    Andrew C,
    1) gluma aia parcă e scoasă din medicină! :))
    de acord, atitudinea pe care o naştem în copiii noştri faţă de şcoală e cea greşită. Din momentul în care o asociem cu “musai” i-am pierdut pe micuţi.

    2) şi eu cred că secretul unei societăţi ideale e ca fiecare rotiţă să se învârtă perfect. Adică, fără pretenţii de generalităţi, dar bucăţica ta… pe aia s-o visezi, domne! Şi atunci, totul merge ca uns..
    (însă eu aş fi o rotiţă tare plictisită)

    Nicu, se acceptă 🙂

    tizul, hmm, diferenţa dintre IQ şi EQ se exprimă sub diferite forme. Asta e una din ele. Merci de link. Întotdeauna face bine să revezi clipul.

    Alexa, sunt invidioasă!

    gheghe, primeşti obiecţii? 😉

    Semafor, mă bucur pentru tine, dar e momentul să mergi mai departe! :))

    Sorina, sunt pro-creativitate până în pânzele albe. Însă am înţeles că din nimic nu poţi face decât nimic. Iar pentru orice creaţie ai nevoie de nişte substraturi, de nişte baze, de nişte procese, de nişte cunoştinţe. Gândeşte-te puţin, până şi pentru a-ţi face un fular ai nevoie de o foarfecă, un ac, o aţă, o maşină de cusut, şi un om care să ştie cum să tragă la maşina aia.
    Pe astea le ştii ca din oficiu. Dar sunt o grămadă de lucruri pe care nu le ştii şi trebuie să le înghiţi cumva. În ce direcţie le vei folosi ulterior, ţine strict de tine.
    Succes!
    şi nervii tari anu’ ăsta 😉

    marius, de voie de nevoie…aşa-i! gândirea trebuie să ţi-o formezi, nu să-ţi fie livrată gata formată. Acolo e diferenţa: când se dau o ordihee şi o garoafă, pentru a stabili tu care e mai frumoasă din cele două. Doar că în general ţi se livrează cu preconcepţia că orhideea e regina, iar garoafa o floare de morţi.
    Cam asta şi cu şcoala şi sistemele de formare…

    Andrei, ohooo, acuma nici chiar aşa. La ce ne-am mai uita şi noi la ştiri?!

    naty, foarte frumos. Merci de citat.

    Clepsidra, merci fain. Şi dacă faci o apă plată, poate-ţi vând şi pontul!
    Sesizez provocarea, dar nu muşc. Las pe alţii să latre. Doar o fac atât de bine 😉

    sophy, nu vrei să vii să mai scrii pe blog din când în când, poate te facem şi blondă! 🙂 că te văd mult mai organizată decât mine! :))

    morbo
    , prostia la şcoala din România e că te amăgeşte. În România, toţi copii iau premiul întâi în clasa întâi, să nu fie cu supărare. La noi, toţi tre’ să ia zece la nenorocita de educaţie fizică şi sport, că dacă nu e scroafă învăţătoarea. Dar dacă ia careva la română e netalentat pruncu’.
    Iar la final, te trimit pe piaţa muncii cu un ego umflat cu steriozi, dar care se dă ca balonul înţepat cu capul de toţi pereţii la primul hop.
    Şcoala română de amăgeşte, fiindcă ne supraevaluează.

    cetăţene, ăla a funcţionat din lipsă de alternative la el. Da’ de la invenţia google.ro încoace, lucrurile stau altfel. Unii s-au trezit.

    0
  29. Clar scoala romaneasca se duce de rapa. Povestea cu reforma este un fel de n-ar mai fi. Astazi la toate ministerele se face o reforma a buzunarelor. Vezi Ridzi si Udrea. Peste tot lumea este pusa pe jaf si scoala nu face exceptie. Te doare capul cand auzi ca la colegiul Cosbuc directoarea pune in scena piesa Monoloagele vaginului, dar in acelsai timp fraudeaza achizitiile scolii.

    0
  30. Este adevarat ca educatia oferita de parinti este mai eficienta, dar in scoala invatam cum sa ne comportam in societate, ne dezvoltam dorinta de cunoastere, ne dezvoltam gandirea analitica(matematica) care ne este folositoare si in rezolvarea unor situatii si probleme de viata, invatam din experienta personajelor din carti, ne dezvoltam cultura generala etc.
    Sunt de acord cu faptul ca in Romania scoala pune un accent mare pe invatarea mot-a-mot, si nu pe creativitate. In alte tari, cum ar fi SUA elevii invata numai lucrurile de baza, pe care le vor folosi in viata si de asemenea isi dezvolta mult latura creativa.
    Trebuie sa tinem cont ca fara scoala ne-ar fi mult mai greu sa invatam. In primul rand din cauza lipsei motivatiei contactului uman. Apoi, din cauza lipsei competitiei si informatiei structurate.
    In concluzie, chiar daca scoala are si minusuri- mai ales in Romania- iti ofera o educatie folositoare in viata.

    0
  31. Pain_18_

    Mamă ce bine le zici, parcă mi-ai luat cuvintele din minte !!!

    0
  32. Pain_18_

    N-aş putea să descriu în cuvinte decente, “soiul” oamenilor pe care i-am întâlnit în liceu şi tot fără cuvinte, destul de intense, rămân când vreau să descriu ce le-aş face..cât despre învăţătoare….

    0
  33. Pain_18_

    Necesită continuare articolul !

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 187 queries in 1.258 s