Unii nu au ce căuta în vânzări!

Avea dreptate Andrei, când zicea ce scrie-n titlu. Şi mai povesteam eu însămi unaalta, mai demult.

Dar weekend-ul ăsta s-au actualizat în realitatea mea toate cele spuse. Asta în cazul în care mai credeam vreo secundă că până şi proştii ar mai avea o şansă pe lumea asta multă şi rea. Şi crizată, pe deasupra. Dar nici vorbă. Unii vor rămâne casieri în hipermarket toată viaţa lor, tocmai fiindcă nici asta nu sunt în stare să fie bine.

Nu ne permite sistemul! Să fim mai puţin proşti decât de obicei. Ajung sâmbătă la Chocolat, un local prea apreciat pentru ceea ce oferă. Adică, servicii mizerabile. Nu e prima dată când mi se întâmplă najpa la ei, că nu aş fi bombănit. Poveste similară, că pofta mea de cartofi persista. Însă aflu, că trebuie să-mi fie şi poftă de grătar dacă vreau cartofi, că ei nu servesc garnitura simplă. De ce? Fiindcă nu le permite sistemul. Şi cică şi căpşunile se bagă în tarta cu căpşuni doar în luna mai. Dar meniul şi clientul erau în martie. Bun, dincolo de faptul că deja aveam chef doar să-i secţionez carotida imbecilei cu şorţ de chelnăriţă, ne dă geniala replică: da’ eu cu ce sunt de vină?!

Fuga de responsabilitate şi nonşalanţa cu care unii se simt chiar bine în cretinitatea lor nativă mă bagă în sperieţi. Asta înainte de a mă enerva la culme. (Ştiu că nu e vina ei, dar ar trebui să ştie:

  1. că reprezintă legătura între mine- client- şi conducerea localului şi
  2. că asemenea răspunsuri imbecile nu se servesc. Nici măcar în loc de cartofi fără sare.)

Se închide casa! mă prinde ora blestemată a sfârşitului de program într-un supermarket. Aveam trei roşii şi o apă în coş, dar asta contează cel mai puţin. Şi pentru că educaţia m-a învăţat să nu doar iau, ci să mai şi plătesc, mă îndrept către casele de marcat. Dar în ţara asta şi ca să fii legal ai nevoie de bunăvoinţa unuia sau altuia. Ne-am plimbat pe la 3 case, care au urlat a “închidere” (nu era încă trecut de 22.00), până când am văzut-o pe o tanti menegeriţă, pe care am întrebat-o nedumerit unde putem şi noi achita roşile. A făcut femeia o ordine, de de-a dreptu’ s-a mai deschis o casă. Pentru roşile mele. Programul Carrefour de luni până sâmbătă până la 10 seara e pentru clienţi, nu pentru angajaţi. Ar trebui să li se explice asta.

Articolul anterior

Primul meu Roblogfest

Articolul următor

Desiderata, în româneşte

35 Comentarii

  1. Cu Chocolat am avut si eu experiente aiurea. Cand am citit la Bursucul gastric despre ei si i-am vizitat pe cale de consecinta, am ramas impresionata placut, era exact ca in Paris, acum e o cafenea de fite cu preturi mari, servicii proaste si rar poti gasi la ei Parfait-ul care este bun, dar rar.

  2. deci nu sunt singura nebună . Merci de feedback 🙂

  3. Tamias

    are rost sa mai povestesti toate pataniile cu chelneri idioti ? se stie .. :))

  4. că ai şi tu dreptate…
    da’ îmi era atâta de foame!!!

  5. Acuma ce vrei si tu. Bucura-te ca ca nu te-au luat la alergat prin supermarket si mai paoi pe strada.

  6. într-adevăr. Ar trebui să fiu recunoscătoare :p

  7. hai ca eu am stat pe celalalta parte a baricadei ceva ani si veri bune.
    asa ca…
    anu’ trecut inainte sa plec in tari straine,faceam si eu un ban cinstit la un hotel in Predeal.
    Cum era vara si extra-sezon eram cam de toate…asa ca si chelnerita cand mai pica vreun client…
    Si vine clienta,o tipa care-mi cere o portie de cartofi prajiti cu o salata.
    Ok,iau comanda si ma duc la bucatarie.
    Unde surpriza imi spune bucatarul ca el nu face doar garnituri…say WHAT?
    bai frate,eu sunt si am fost ospatarita in multe locuri dar cand am auzit asta m-am enervat pana peste poate…cum dracu’?! si cum sa ma duc eu la oameni sa le zic ca e prea mica comanda…si ca nu vrea bucatarul sa arunce 3 cartofi in friteuza(de parca-i prajea singur).
    si stiu ca nu ma cunoasteti…deci habar n-aveti ce-mi poate pielea(pana la urma era vb si de spaga si clienti mei,nu?)si m-am dus la patron-l-am pus in tema si in 15 min erau gata si cartofi si salata,fara garnitura.
    na ca se poate.
    eu nu pot sa sufar ospatarii nesimititi,pentru ca stiu cum e sa fi ospatar,sa lucrezi 3 zile la rand cu 2 ore de somn,sa te frece la melodie toti tampitii si parvenitii,dar pana la urma ei sunt clienti,ei vin cu banul…nu eu…asa ca Clientul meu stapanul meu.
    pacat ca nu ati nimerit voi pe mana mea…
    SI pot sa va spun ca si acasa am grija sa fie totul ca la carte,intrebati familia ca plange dupa mine 😉

  8. mariana, de ce plânge? 🙁

    în altă ordine de idei, felicitări! Înseamnă că se poate. Adică, unii pot mai mult decât să-şi poarte freza geltată de colo-colo. Şi o dovedesc. O faţă veselă chiar poate face mâncarea mai bună. Iar una scârboasă îţi dă noduri când înghiţi. Şi zero bacşiş.

  9. si faza cu supermarketul…trista dar adevarata.
    si eu faceam gura.mereu fac.
    asa ca te inteleg.

    si stii inca o chestie…ca tot am lucrat in domeniul hotelier si de toate….nu suport sa vad diferiti musterii ca asteapta spaga pt ca isi fac treaba…bai frate…esti camerista ai salariu de camerista,nu tre sa te platesc eu ca sa dai cu aspiratorul in camera cum scrie in regulament sau sa ma rog de tine sa imi aduci cearceafuri..dc sunt multumita iti dau la sfarsit..dar nu la inceput cum era o data obiceiul…dai la inceput ca sa-ti fie bine mereu.

  10. De aia de fiecare daca cand cararile vietii m-a purtat in functii de vanzari mi-am dat demisia…eu nu pot sa fac vanzari;)

    PS:Io zic sa bagi intrale Riemann la spam protection :)))

  11. aha ha..mi-am adus aminte…ce naiba le-am vandut eu pana si servicii financiare de care nu aveau nevoie englezilor…asa ca ce mai vreti?
    i know my business ;))
    dar am demisionat,nu-mi placea sa stresez lumea aiurea.

  12. să-mi zică şi mie cineva pentru ce sunt bune localurile de fiţe, respectiv cu ce ne ajută în viaţă?

  13. Miruna si eu am patit-o de multe ori. Chiar in Careffour, sa am surpriza ca toate casele se inchideau inaintea mea.

  14. Ada

    Nu te mai nervoza, ca faci riduri si-i pacat! 🙂
    Injura-i direct, te racoresti asa! Din cate am vazut, esti o finuta si cred ca le vorbesti frumos imbecililor, tre’ sa ne mai intalnim sa-ti dau niste ponturi de cum sa fii bitchy, ca altfel ti se urca-n cap toti nebunii.

  15. no mai calmati-va, sa fiu io…

  16. Fanel, lasă, şi adunările peste 10 pot fi destul de problematice :p

    mariana, wow ! 🙂

    gheghe, să-ţi zică…

    sorin, acolo eram şi eu.

    Ada, ceri bani? 😉

    morbo, all chill..

  17. Daca n-ai treaba intr-o zi pe la 9 seara, mergi de umple un carucior de-ala mare cu cate unul din fiecare lucru de prin tot magazinul, du-l la casa aleia de nu-ti placu, lasa-l acolo-se parcat si mergi in treaba-ti.

    Daca nu-si revine, fa-i figura pana ii trec ei figurile.

  18. Mircea, ohooo ce de osteneală. Să fac inventarul magazinului? 😛

  19. Am dat si eu peste vanzatori(generic vorbind) nesuferiti de suficiente ori asa ca empatizez. Dar in privinta Carrefour-ului sunt cateva lucruri pe care trebuie sa le cunosti inainte sa judeci. Casele de marcat se inchid atunci cand decide managerul de la case…deci nu face angajatul ce vrea dupa bunul lui plac. Dupa ce angajatul incepe remiterea, nu mai poate deschide casa. Sa presupunem ca i se spune sa inchida casa si mai are vreo 3 clienti la coada. Primeste acei 3 clienti, dar nu e obligat sa taxeze produsele si altor clienti care s.au asezat ulterior la coada(oricum, te anunta sa nu stai ca stai degeaba). Pana la urma, era sambata 10 seara pt toti, nu?
    Oricum, mereu vei gasi 2-3 case deschise si dupa 15 minute de la inchiderea programului. Tot ce trebuie sa faci este sa te indrepti spre ele. 😉

  20. Ada

    Miruna, nu cer bani! 😉

  21. Oana, crede-mă 3 case m-au trimis la plimbare. Şi dovada a fost că intenţia le aparţinea casieriţelor, nicidecum managerului a fost tocmai că acesta din urmă le-a pus să mai încaseze. Repet, programul de închidere e pentru clienţi, nu pentru angajaţi.
    Dar na, eu înţeleg că dacă oamenii vor medalii chiar şi atunci cînd e vorba de a-şi face treaba.

    Ada, hm…

  22. Mda…dupa cum spuneam inchiderea/deschiderea caselor sunt decizii ce apartin managerilor. Si logic, programul de inchidere e pt clienti, pt ca anagajatii mai au destule lucruri de facut dupa asta si ajung acasa pe la miezul noptii. Vorbesc in cunostinta de cauza. Nu toti s.au nascut sa lucreze in Carrefour, unii chiar nu au de ales. Lucreaza ore suplimentare si nu sunt platiti pt asta. Este exploatare curata, dar nu au cum sa riposteze la cat de usor sunt ‘eliberati din functie’.
    Oricum, ca in orice loc, sunt convinsa ca sunt unii care.si fac treaba si altii care nu.

  23. Oana, tot în Carrefour am întîlnit eu un super tip, care era omul-bun-la-toate. Ce noroc am avut atunci cu băiatul ăla! Ne-a descurcat cu vreo 3 chestii diferite.
    Dar sunt sigură că, la final de lună, primeşte aceiaşi bani ca toţi ceilalţi colegi de-ai lui… 🙁
    dar ştii ce mai ştiu? Că omul ăla nu mai rămîne mult timp ajutor de vînzător ..sau cum îi zice…

  24. De acord. Asa s.a intamplat si in cazul rudei mele.
    Inca o data, le iau partea doar celor care isi dau silinta. Si, totusi, pana la promovare, cu totii sunt exploatati, fie ei constiinciosi sau nu…

  25. Şi pînă la urmă ţi-a dat garnitura simplă sau a trebuit să iei şi friptana?

    Ştii care-i faza? Că se întîmplă cum a zis Mariana: un bucătar sictirit care n-are el chef să arunce cartofii în friteuză, că nu se deranjează doar pentru atît. Deci, de multe ori mizeriile astea nu sunt politica localului, ci a vreunui bucătăros din-ăsta.

    La faze de genul, eu mă ridic şi plec. Iar dacă la accept moftul, a doua oară nici că mă mai prind pe-acolo. Sunt destule localuri aşa că am de unde alege.

  26. Oana, eu am vrut atunci să scriu un referat..sau cum se zice…pentru copilul ăla, în care să spun cît de priceput şi amabil a fost… Dar era o treabă atît de complicată , trebuia să aşteptăm după nu ştiu ce… nu am înţelews de ce. Cred că nu a vrut aia pe care am întrebat-o.

    Saturnianule, nu, domne, n-ai înţeles?! m-am dus acasă şi mi-am făcut singură şi pe mult mai puţini bani.
    Dar pe acolo nu mai calc.
    Localul se numeşte Chocolat. Asta în cazul în care am uitat să specific :p

  27. Alexia

    Sunt de acord cu Oana…Decizia de a închide casele nu le aparțile fetelor de acolo. Și întotdeauna mai rămân câteva case deschise până la 22-23, în funcție de magazin.
    Miruna, nu te supăra, dar cred că tu nu ai lucrat niciodată…ca să înțelegi că unele lucruri nu depind de vânzători/chelneri/fete de la ghișeu, etc.
    Până acum câteva luni, eu nu le înțelegeam niciodată pe fetele de la ghișeu de la bănci, de ce unele lucruri nu se pot face, de ce durează atât, de ce stau atâta la coadă, etc…Dar după ce am ajuns să lucrez și eu în bancă, crede-mă că acum înțeleg în totalitate ce înseamnă “nu ne permite sistemul” sau “nu se poate face la ora asta”. Și îi înțeleg și pe oamenii care vin la mine supărați că nu se poate, că nu merge programul bine, etc și încerc să le explic cu calm ce se întâmplă și de ce nu se poate. Dacă mie îmi spune șeful meu să închid programul de casierie că trebuie să remit banii, asta fac…Și ghici la cine urlă clienții? La mine…Dar îi înțeleg, pentru că și eu sunt pusă de multe ori în postura de “client”. Numai că acum am învățat să am mai multă răbdare.
    Exact asa se întâmplă și în supermarket-uri.
    Lucrurile astea sunt valabile în orice domeniu unde lucrezi cu clienții. Majoritatea lucrurilor nu depind de angajații din poziții de execuție. Într-adevăr există și angajați proști sau indiferenți, dar “sistemul” e același pentru toți. Și nu e vina lor dacă “nu ne permite sistemul” sau șeful lor le spune să inchidă casieria.

  28. Alexia

    Sper că nu te-am supărat dar cam așa stă treaba 🙂

  29. ma bag ca de obicei.
    oi avea tu alexia dreptate,dar pana la urma difera de la caz la caz,de la magazin la magazin si de la restaurant la restaurant.
    de ex in magazinele civilizate se anunta ca la fara un sfert se inchid casele ca sa nu mai stai ca prostul.
    deci….se poate dc vrei.
    pana la urma zicala clientul nostru stapanul nostru se aplica universal.
    si chiar nu vreau sa mai aud de banci si nu ne permite sistemul.oricat de adevarat o fi.

  30. Alexia

    Mariana, nici eu nu vreau să mai aud de “nu ne permite sistemul” dar știu cum stă treaba…Nici nu știu a cui e vina, probabil a programatorilor care fac sistemele astea și nu se gândesc că cineva trebuie să și lucreze cu ele (bănci, cafenele, supermarket-uri, orice). La bănci, hai că sunt mai ușor de înțeles unele lucruri, dar gândește-te la idiotul ăla care a făcut programul folosit de Chocolat care nu permite încasarea cartofilor prăjiți simpli :))

  31. probabil ca cel care a introdus datele nu are nici o vina.
    ci exact cum am explicat eu mult mai sus e vina bucatarului care nu are chef de munca.
    anyway… dupa cum zicea cam toata lumea,alegerea e a ta:accepti sau pleci.
    oricum la cate carciumi are bucurestiul….

    stii mai demult am vrut sa cumpar un ziar si am dat peste cel mai idiot vanzator ever…nu va duceti la chioscul de langa mc-ul din Romana.
    si i-am acceptat infectiile pt ca ma grabeam si nu mai era alt chiosc in calea mea pana ajungeam sa am nevoie de ziar.
    data viitoare cand o infecta de vanzatoare mi-a facut o chestie similara i-am cerut banii inapoi si la revedere…nu stau la discutie.Nu ma plateste nimeni sa cumpar de la cine nu-mi convine.

    si pt probleme cu bancile te invit sa citesti aici.poate tu chiar iti faci treaba si stii de capul tau…dar evident sunt multi altii care nu au nici in clin nici in maneca cu meseria:
    http://marianasiatat.blogspot.com/2009/01/card-prima-parte.html
    si
    http://marianasiatat.blogspot.com/2009/01/carda-2a-si-ultima-parte-odiseei.html

    tre sa dai copy paste in caz ca vrei sa citesti,sorry

  32. Alexia şi mariana, intervenţiile voastre sunt binevenite, mai ales că poate, în felul ăsta, pricep şi eu mai multe şi îmi scutesc o parte din nervi 😉

  33. nervi nu merita sa-ti faci.
    si oricum depinde de oamenii peste care dai.
    cum ti-e norocul!

  34. Alexia

    Mariana, cardul ăla euro 26 de la BCR e un card blestemat! :))
    Mă crezi că acum 3 săptămâni am aflat că am și eu unul??? Prin anul 2 de facultate, mi-am făcut un card pentru reduceri la transportul în comun (pentru studenți), un card de carton… și surpriză…se pare că odată cu acel card de carton venea și cardul ăsta de la BCR! Fără să semnez nici un act, nimic. Și acum 3 săptămâni aflu și eu că am un card la BCR…și ca să mi-l închid am fost nevoită să plătesc comisionul de administrare pe ultimii 4 ani! Super, nu? 🙂 Dar noroc că mi l-au închis foarte repede, chiar pe loc și am scapat și de asta…Cu BCR-ul am terminat-o și eu 🙂

  35. bine macar ca mi-ai confirmat,ca aveam eu impresia ca nu am stiut de capul meu cand mi l-am facut!
    dar bine ca am scapat de el.
    si oricum comisionul ala l-au luat ilegal,ca in contract scria ca nu pun comision de administrare…anyway…Bcr…

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 181 queries in 0.472 s