Da, studenţii sunt nişte dobitoci. Aşa, toţi într-o oală. Că ăia doi-trei mai răsăriţi ori pleacă în State la master ori nu au atâta putere de contrabalans în statistică. Să vă spun de ce, o aud cu fiecare ocazie la şcoală. Şi culmea, am schimbat diriginţi, colegi şi locaţii, însă cearta a rămas la fel. Invariabil de coordonate geografice, sociale sau intelectuale, eu şi colegii mei suntem nişte nenorociţi. Nişte neserioşi.
De ce suntem nişte dobitoci
- În primul rând, fiindcă nu ştim ce vrem. Şi nu vorbesc de colegii mei “stricţi” de la medicină, ci de toată turma, la pachet. Nu ştiam nici într-a noua, când am ales filo cu ochii închişi şi mâna pe inimă.Că matematica n-am stăpânit-o vreodată şi nici nădejde nu trăgeam. Sau am ajuns la mathe-info-intensiv, că aveam cu ce. Cu ce notă, nicidecum aptitudini.
- Pentru că într-a doişpea BACul ne-a introdus în mădulare o spaimă soră cu moartea. Adevărul e că niciodată nu am cercetat tehnicile de persuasiune folosite de părinţi pentru a-şi determina odraslele să se combine şi cu permutările şi matricele, în afară de minorele integrale sau berile cu limită la infinit. Şi spaima aia ne-a paralizat analizatorul de perspecitvă. Voiam soluţii simple şi rapide, am găsit ASEul şi am aplicat.
- Am zis ASE, puteam tasta orice altă facultate. Atâta timp cât scoatem creiere atestate pe bandă, o dăm în penibil, oricum. Şi tindem spre egalitate, ca în comunism. Egalitate în incompetenţe, din păcate. În fine, aia nu e alegere, e nimereală. Ala-bala-por-to-cala.
- În continuare suntem nişte dobitoci pentru că ne pierdem verile învăţând pentru restanţe, care oricum nu ne implică intelectual. Însă trebuie bifate. Intri-n horă, tre’ să joci. Eu am mai zis asta, şi în anul 6 să îmi dau seama că pe mine mama m-a făcut pentru cu totul altceva, în momentul ăla, îmi iau pasiunea de coarne şi văd pe unde mă poartă.
- Pentru că frecăm nervii celor care chiar vor să ne înveţe lucruri
- şi pentru că, din cauza noastră, cei cărora nu le pasă rezistă.
- Pentru că nu calificăm drept investiţie decât ceea ce se depune la bancă. Şi pierdem din start capital. Propriu. Doar ne-om descurca noi cumva. Sănătoşi să fim. Că, în rest, le-avem pe toate,
- Pentru că ne furnizăm inepuizabil scuze perfecte, sugerate adverbialo-penibilistic prin “deocamdată”, “mai am timp”, “şi mâine e o zi” şi Paştile Cailor, o perioadă propice absolvirilor honoris pauza.
- Pentru că ne conservăm lenea şi iresponsabilitatea cu gura mare şi arătând pe alţii cu degetul.
- Pentru că avem pretenţii, dar nu ne exercităm drepturile. Şi nu am zis nimic de responsabilităţi.
- Pentru că e 3 dimineaţa, în sesiune, iar unii scriu pe bloguri.
Da’ scuza e bună, promit! 😉
Nosfer
e bine sa treci prin “nu stiu ce vreau” daca ajungi sa faci ce-ti place mai devreme sau mai tarziu… dar daca continui sa studiezi ceva neinteresant, sa ai si un job in domeniul ala parca toata viata o sa fie unhappy.
Si acum sa completez “e 3 dimineata in sesiune” cu ceva si mai frumos “e 4 dimineata, am examen de la 12 azi, sunt ca liniile astea: || si stau sa comentez pe bloguri” :)) merg la plezneala, ca asa fac majoritatea studentilor
Rarinca
Si pentru ca e 4 dimineata si persoane ca mine citesc bloguri.:))
Cata sinceritate….:)
Andrei Bugeac
Majoritatea studentilor nu stiu ce vor,dar asta nu ii face dobitoci.Vine si momentul cand vor afla,fiecare trece prin asta in viata macar o data.Si pe langa ca nu stiu ce vor,majoritatea se complac in mediocritate,desi multi din ei pot mai mult decat fac la momentul actual.Iar legat de restante si alte lucruri de gen,eu cred ca e cu totul alt subiect,pentru ca ajungem sa discutam de totala ineficienta a sistemului educational din Romania…si aici se pot spune mult prea multe.
Nicu
Era mai usor sa scoti capul pe fereastra si sa faci un “aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ” si apoi sa-ti revii 😛 🙂 . Aaaa..da..era 3 dimineata
artistu
Ce suparata esti tu in sesiune!
Insa io astazi o sa iti dau un raspuns mai metaforic:
DACA AR STI OMUL LA 20 DE ANI CATE STIE LA 30, ALTA AR FI LUMEA! Insa uite ca nu se poate si ca trebuie sa acaparam toti “exoerientza” si sa fim atenti la ce “alegeri facem”!
IDEAL?!? Se schimba si asta, mai des ca imaginea la TV. Insa bine ar fi sa ai 3-4 principii de care sa tii, in rest, mai “rezolvi” si “din mers”!
Bau
God, uite unde o să ajung dacă nu reuşesc să mă decid mai repede unde dau. Dumnezeu să fie cu mine şi cu tine la examene!
De ce n-ai plecat în .de ?
nina
“Eu vă spun că viaţa-i într-adevăr un întuneric numai atunci când e lipsită de dăruire,
Că orice dăruire este oarbă când nu există ştiinţă,
Că orice ştiinţă este zadarnică dacă-i lipsită de muncă.”
Profetul – Kahlil Gibran în capitolul “Despre Muncă”:
Robintel
Problema este că poţi avea capitoal propriu valoros dar să nu-l poţi valorifica…
brylu
ai, ai, ai, ai ce ma manca limba sa zic acuma din casa. da ma abtin. mucles… de la mine n-o sa afle nimeni nimic. refulari dupa conversatia de aseara? :))
lEmpereur
“Voiam soluţii simple şi rapide, am găsit ASEul şi am aplicat.” 😀
copila blondă
Nosfer, că mergi la plesneală pricep, da’ de ce să mergi şi obosit?! :p Baftă!
Rarinca, autsch, ducem povestea mai departe. Să lăsăm soarele să răsară!
Andrei, tu ai cuvântul. Noi avem doar de învăţat.
Nicu, era mai eficient să dau logout şi să pun mâna pe o carte :p
artistu, ştiu ce zici, avem nevoie şi de obstacole pentru a ne dovedi că le putem depăşi. De asta e nevoie de întâmplări, de lucruri pe care să le facem, bine sau prost, ca să avem ce sfaturi da celor mai tineri, care oricum nu le ascultă :p
Iar principiile alea trebuie să fie înfipte ca nişte piloni. Şi să te apuci să alergi în jurul lor, dar mereu ancorat puternic de ele. Că altfel te rătăceşti sau rişti să le dai te dai la schimb.
Bau, eu am intrat într-a doişpea parţial hotărâtă. Dar deja mă apucasem de învăţat pentru admiitere.. Pentru că în România îmi e mult mai bine decât mi-ar putea fi oriunde altundeva. Dintr-un singur motiv, care anulează toate argumentele pro-emigrare: ai mei. Cu toate că dintotdeauna mi-au spus că ei mă cresc pentru export, am ajuns să înţeleg că ăsta era visul lor, nu şi al meu. Iar oricât de rău ne-ar fi, dacă suntem aproape, tot bine este.
Evident, depinde de conformaţia interioară a fiecăruia. Eu mă bucur că mi-am dat seama în ceea ce mă priveşte. Te bate gândul?
nina, şi imediat cum lipseşte unul din ingrediente, se rupe lanţul.
Robintel, să îţi fie lene să-l valorifici, mai degrabă. Că dacă zace ceva acolo, în tine, până la urmă va ieşi la iveală. Acuma, depinde la ce formă de “valorificare” te referi..
brylule, nu, nu după aseară :p
lEmpereur, îmi zicea un prieten, că tot omu’, în viaţă, are trei examene de dat: Capacitatea, Bacul şi admiterea la ASE :p
mia
am gasit un blog facut de un student la psihologie (vezi mai ales sectiunea despre “un masterat de vis”) insa presupun ca reflecta aceeasi lehamite de cam ce se face in sistemul romanesc
vezi terapeutic.weblog.ro
Nicu
@Copila Blonda
Eee nu stiu cat de eficient era. Oricum am glumit cu tipatul pe geam. Faza cu scrisul face bine, mai ales ca la un moment dat ai impresia ca le scrii unor cunoscuti..cel putin la mine asa e. Eu si cei 4-5 cititori si comentatori ai mei 😛 . Eu intru sa vedem ce a mai scris blonda….blonda curioasa ce comentarii s-au facut pe marginea subiectului…o mica comunitate, nu?
Buddha
Foarte bine scris articolul, incisiv şi adevărat, sunt mândru de tine 😛
biliard
O mai zic si ma repet sunt nijte dobitoci astia care “invata bine” si baga cdu cu ca sa imi asigur viitoru …
In toata lumea civilizata te axezi pe ce iti place numa la noi se fac 1000 de chestii ca sa stim mai multe si sa nu fim buni la nimic …
Eu nu am invatat decat la ce am vrut restu 5 pe linie
Facultatea e degeaba la mine nu o sa ma ajute ever ever ever …m-am ajutat eu singur …
Daca esti nehotarat cu ce vrei sa faci in viata atunci iti meriti soarta de ratat (asta e maxima mea)
Bau
@bonda:
Da, sunt a 12-a, mă bate gândul să plec. Ca şi tine, curând încasez diploma de germană. Pe mine mă determină să plec tocmai ceea ce te ţine pe tine: părinţii. Aşadar, dacă ăsta ar fi singurul lucru întemeiat care ar putea ţine pe cineva în ţară.. papa România pentru mine.
@biliard: mi-ar plăcea să ştiu pe baza a ce ţi-ai fundamentat maxima.
copila blondă
mia, e super super blogul. De o oră sunt acolo… Merci mult!
Nicu, dada, puterea comunităţii! Se simte, aşa-i? 🙂
Buddha, şi eu sunt mândră de mine, dar să nu ne repetăm… :p
biliard, hotărârile se pot schimba atunci când îţi dai seama că nu eşti pe drumul cel bun. Dacă nu încerci, opţiunile se restrâng. Laudă celor curajoşi.
Şi vezi că ai o întrebare de la Bau
Bau, viaţa trebuie să ţi-o planifici în funcţie de tine, nu de alţii. Nici părinţi, nici iubiţi, nici cai verzi pe pereţi. Fiindcă dacă ajungi în 20 de ani cu păreri de rău, le poţi scoate ochii tuturor, că tot nu te mai încălzeşte cu nimic.
Nu zic să nu pleci, du-te cât vezi cu ochii, dar du-te fiindcă vrei să “culegi” ceva, nu să scapi de părinţi. Părerea mea. 🙂 Ţin pumnii, hotărârile sunt aşa de complicate! Ştiu şi eu..
Razvan
@biliard
Tin sa te contrazic, am o nepoata care invata in germania, s-a mutat acolo acum 6 ani impreuna cu sormea (mama ei :D), asa ca ce iti zic acum este in cunostinta de cazua si nu din auzit.
Copii nu aleg ce liceu vor sa faca singuri sau ce facultate sa urmeze, din clasa a 4-a iti este decis viitorul.
In clasa a 4-a trebuie sa dai un test care va decide daca vei urma un liceu teoretic (si in functie de medie esti distribuit, deci chiar daca intri nu decizi unde) si un liceu profesional.
Mentionez ca daca ai intrat la un liceu profesional nu ai cum sa mai faci facultatea, ci doar o specializare sau o postliceala.
Daca intri totusi la un liceu teoretic, specializarea acestuia va decide ce studii superioare vei urma, nu poti termina umanul si sa intri la facultatea de chimie si fizica.
In concluzie, fi fericit ca ti se acorda dreptu de a alege ce facutltate sa urmezi (exemplu ASE), chiar daca tu ai terminat liceul de utilaje grele (iar, doar un exemplu aleatoriu).
La noi singura bariera (care la unele facultati nu mai exista) este admiterea, care sa fim seriosi de multe ori e pusa doar pt ca asa cere regulamentul de ordine interioara si oricine poate intra.
Nu stiu unde este mai bine, in germania unde ti se decide viitorul din clasa a 4-a sau la noi unde poti termina orice liceu si poti intra la orice facultate … inclusiv medicina unde ai de a face cu vietile oamenilor … si iar vb in cunostinta de cauza avand un coleg de liceu care a intrat acolo chiar daca nu era in stare nici sa citeasca fara sa silabiseasca.
maniak
Las` ca te faci tu mare …
Tamias
12. ptr ca mai am 2 zile pana sa prezint un proiect si inca nu sant hotarat daca sa ma mai chinui pana imi iese sau sa prezint un proiect copiat ;(
Bau
Da, din păcate sunt grele. Şi am ajuns să cred că sunt pentru toţi dintre noi, numai că unii au ales să mintă că sunt uşoare.
Mersi de baftă, o să am nevoie.
A.Faith
şi eu care aveam alte pretenţii de la viaţă… credeam că numai în liceul meu sunt retarzi care habar n-au pe ce lume trăiesc, dar se pare că astfel de oameni care habar n-au ce vor de la viaţă sunt şi prin alte locuri! sad… quite sad!
Tipografie Brasov
Nu pot sa cred ca toti sunt tampiti…trebuie sa mai fie si exceptii.
DrMartens
7.Pentru că nu calificăm drept investiţie decât ceea ce se depune la bancă. Punctul 7 este cel mai indicat daca vrei cu tot dinadinsul sa sustii teza aratata. Prea putini studenti stiu meserie cand termina facultatea, problema este ca unii nu stiu nici carte. Nicio problema, vor spune unii, poti invata ambele pe parcurs, trebuie doar un pic exersat pe ceva ”clienti” mai putin pretentiosi. Din pacate, multi nu o fac nici pe asta. Alti studenti deveniti practicieni fac o meserie doar pentru a avea ce investi in conturile bancare de care pomeneai. Fara pasiune si fara bucurie. Traim vremuri grele intr-o societate mercantila ”in lumea asta cu dugheni”. Fii tu altfel. The best is yet to come. Imi place culoarea parului tau. Si blogul.
Aceeasi EU
De ce sunt o dobitoaca?
1. In primul rand, pentru nu am stiut ce vreau intr-a doispea cand mi-am “in-decis” drumul in viata! Uite, ca azi, dupa doi ani, nu mai merg pe aceeasi directie. Dar tot nu stiu ce vreau! Sau cer prea multe de la mine, exagerat de multe si sunt indecisa mai tot timpul! Poate ca e prea devreme si nu sunt suficient de matura! Uite, n-a fost greu sa gasesc si-o posibila penibila scuza. Mai mult sau mai putin “penibila”, depinde cum percepi!
Miruna,
daca-ai da timpul inapoi, ai mai alege aceeasi facultate, acum dupa ceva ani tocati pe bancile stomatologiei?
O seara placuta!
🙂
copila blondă
Razvan, nu ştiu dacă e aşa peste tot, o fi în funcţie de fiecare Land. Oricum, e o porcărie să îţi decizi la 10 ani viitorul. Cu toate că în felul ăsta, societatea se organizează pe capătâie. Dar ne pierdem libertatea. Şi adevărul.
maiak, dada, şi-mi trece până mă mărit :p
Tamias, încă 2 zile?!?!?! ohoooo, timp berechet. Voinţă să fie! 😉
A.Faith, sunt mai mulţi decât ai crede! tu ai zis retardaţi, eu am zic dobitoci. Care sună mai rău? :(((
Tipografie Bv, sigur, fix ăla care a comentat înaintea ta 😉
Dr Martens, dar pasiunea va ieşi la pensie şi rutina îi va lua locul, asta e o lege universală. Însă nici pasiunea transformată în ambiţie şi gheare nu aduce nimic bun. Că încrâncenează şi setează limite clare.
Nu suntem suma cărţilor citite şi nici a notelor obţinute, ci suntem cu ce ne-am ales după toate astea.
Iar cine preferă să sacrifice scopul iniţial pentru gloria momentului se joacă cu focul. În care vor arde posibilii profesionişti. Dar acum valorile ne sunt zdravăn zdruncinate, mai rău ca în clasa a doua. Nu contează ce ştii, nici cât de lung ai părul, totul se judecă în funcţie de “la buget”/”la taxă”.
De când sunt în Bucureşti mi-am luat multe palme peste botic, chiar şi când nu vorbeam prostii. Nu iau bursă, nu sunt prima din clasă, nici măcar cea mai blondă nu sunt. Dar sunt curioasă şi ce are ăla de zis la ofta şi ăla de la IML. Just for fun :p Şi mă iau cu mâinile de cap când văd ce defecţiune tehnică majoră avem în mecanismul de recunoaştere interumană. Nu toţi, din fericire, dar destui.
Mă opresc aici, că oricum vorbesc sub cenzură.
Iar în ceea ce mă priveşte, mai degrabă mă pricep la aruncat cu roşii şi dat sfaturi, decât la aplicarea acestora din urmă. Teoria ca teoria, da’ practica ne omoară.
Mulţumesc pentru încurajări 🙂
Aceeaşi ea, trebe’ să fii tu mai cu moţ şi să pui asemenea întrebări, ai?! grrrrr
DA! Fără doar şi poate. Pentru că pe mine şcoala asta m-a schimbat mult şi în bine. Mi-a destupat minţile şi m-a format într-o direcţie. Am început să citesc, nu ştiu cum să îţi explic, nu m-a piţiponcit, m-a dresat într-un mare fel. Cu toate, cum a fost, cu statul la cămin în Cluj, cu oamenii de acolo – lecţii de omenie şi prietenie – plus informaţia pe care am primit-o.
Da, stomatologia m-a crescut ca umanoid :p şi mi-a conturat mintea. Acum rămâne treaba mea să văd cum o “cresc” mai departe.
Dar asta nu mă scoate din dobitocie. Că încă tot nu ştiu ce vreau.
Florin Grozea
Pam-pam! şi aşa s-a terminat adolescenţa, unde s-a dus?…
mafia2laur
Nu ne putem considera dobitoci pt ca nu stim ce dorim de la viata. Poate unii din noi au deja planul lor conturat cu ce vor sa faca 😛 .
Eu unu stiu ce vreau sa fac si merg pe drumul ales. Si faptul k mi-am ales ASE-ul coincide cu pasiunile mele spre PC-uri aka Cibernetica, k restul facultatilor nu erau printre preferintele si aptitudinile mele 🙂
copila blondă
Florin Grozea, eu încă n-am scăpat de ea. Dar încă mai sper.
mafia2laur, eşti un norocos, serios.
Pentru că mulţi îşi pliază dorinţele după alegerile făcute. Iar asta nu ţine. Proba timpului o va dovedi.
DrMartens
copila blonda, pasiunea nu iese la pensie. nu ne plictisim de pasiunile si viciile noastre. si suntem suma lor. seteaza toleranta zero si protejeaza-ti pasiunile si viciile in egala masura. cui iti mai trage o palma peste botic arde-i o bata in moalele capului, metaforic vorbind, of course. ca sa nu ajungem la IML.
A.Faith
@copila blondă: dobitoci, retarzi, their all the same for me 🙂
fac parte din ciclul “aşa nu”.
cetatzeanu'turmentat
da, blondo! adevar graiesti! dar… ti-ai pus vreodata problema invers ? chiar toti profii au chef sa te invete ceva ? / care parte predomina ? aia care vin la laboratoare si te invata ceva sau aia care se minuneaza de chestiile pe care le inveti din pasiune proprie pentru ca ei nu sunt in stare sa furnizeze decat niste modele luate de pe net si reduse la jumatatea pe care o inteleg si ei / cu care au chef sa isi bata capul. tot respectul pentru profii de la care am invatat ceva, dar din pacate aia sunt putini. asa ca as zice ca traim intr-un consens periculos dupa modelul lasa-ma sa te las.
brontozaurel
“Însă nici pasiunea transformată în ambiţie şi gheare nu aduce nimic bun.”
“Iar cine preferă să sacrifice scopul iniţial pentru gloria momentului se joacă cu focul.”
touché!
… because I’ve learned this the hard way.
Pe moment senzatia e fenomenala. Insa se creaza dependenta de succes. Si dupa doua sesiuni consecutive doar cu note maxime devine foarte greu de acceptat faptul ca in anii ramasi vor exista si materii la care va fi imposibil de obtinut rezultate la fel de bune. M-am invatat rau. N-as mai fi acceptat nici macar un rezultat la distanta milimetrica de perfectiune.
Nu sunt inca sigura ca stiu ce vreau de fapt de la viata.
E ironic insa ca mi-a trebuit o a doua facutate ca imi dau seama ca prima, aleasa la plezneala (doar ca sa fie diferita de cea la care dadea prietenul meu si sa nu aud lumea vorbind ca m-am dus dupa el) si abandonata la draci este de fapt ceea ce imi doresc… sau, ma rog, ar fi daca s-ar face toate materiile cu seriozitate. But I really feel this kind of stuff in my blood…
aerosoul
Esti studenta la medicina din Bucuresti?
R.R
Numai prostii stiu ce vreau … mi-a zis un om intelept …
ioana
pai, mie tocmai asta mi se pare interesant, ca niciodata nu stii ce vrei cu adevarat, ca te plimbi intre lucruri care, aparent, nu au nimic in comun, iar ele te au in comun pe tine.
si oricum, life’s a journey, not a destination.
copila blondă
Aerosoul, dada 🙂
aerosoul
asta inseamna ca si tu stai in Regie? 🙂