Hai, mai bine despre foşti să…tăcem?

Am avut şi eu în liceu un iubit ca toate fetele mult mai naive decât vi le-aţi putea imagina. Nu eram blondă pe-atunci, doar etern îndrăgostită. Credeam orice îmi spunea nenorocitul, mai ales că era un nenorocit cules pe sprânceană. Talentat, al naibii noroc! Avea scenarii romantice, în cafenele afumate, cu priviri înlăcrimate, strângeri de mână, ştia până şi să ningă să facă, spunea “te iubesc”-uri murmurate, pe străzi neiluminate şi din minţi întunecate.

A fost băiatul pe care l-am iubit necondiţionat, stupid, copilăreşte, ca o idioată. A fost primul meu moment de te iubesc ratat, când el mi-a spus şi eu i-am mulţumit. (Ulterior, au urmat şi altele) Parcă ceva semne de luminiţe în toată ceaţa din capul meu mai răsăreau, dar se stingeau iute. A fost singurul cu care m-am împăcat după o despărţire, asta nefiind ultima greşeală făcută în pseudorelaţia respectivă. La final, ne-am despărţit fiindcă m-a minţit că pleacă cu ai lui la ţară, când, de fapt, a rămas cu tată-so şi frate-so să se uite la un meci. L-am sunat a doua zi dimineaţa pe fix şi mi-a răspuns, de unde am tras rapid concluzia că nu se va fi sculat cu căţel şi purcel duminica la 7 ca să prindă Liturghia din Sibiu. Îmi amintesc şi-acum vocea care-mi ieşea din gură şi-l întreba dacă-şi aminteşte că i-am zis eu mai demult (asta însemnând cu vreo 2 săptămâni în urmă -trist, nene!) că nu mă va lua şi-a treia oară de proastă. Că-mi ajung două ori cât pentru o viaţă.

Dar nu ştiam, când îi spuneam asta, că el se va mulţumi cu dojeneala telefonică, ba va fi chiar recunoscător pentru tonul meu calm şi cuvintele calde şi că nu va încerca nicicum să schimbe deznodământul vorbelor pronunţate. Că nu-şi va cere iertare. Apoi, nu mi-au mai ajuns mie lacrimile să plâng. Stăteam în fiecare luni la 5 după perdeaua din camera mea să-l văd. Ieşea de la meditaţii la română, că avea BAC. Uneori prindea roşu şi-l vedeam mai mult. Apoi mergea spre staţia de autobuz. Că nici ăsta nu stătea-n Sibiu cu casa, de parcă mie mi-au plăcut de mică treburile la distanţă. 15 km când eşti minor şi fără şofer personal înseamnă relaţie la distanţă în toată regula! Ceea ce şi era, doar că fără legătură cu geografia; aveam şi eu ulterior să aflu.

Băiatul era un mincinos. Patologic, sincer vorbind. Mi-a zis că mă-sa-i bolnavă şi trebuie operată (de fapt, pe ea doar o durea spatele ca pe orice mamă- aveam să aflu mult mai târziu de la frate-so, cu care aveam o amiciţie cât două enter-uri pe mIRC), doar-doar m-o impresiona cumva.Deşi eu eram gata impresionată, nu era rost de astfel de gogoşi. El avea părul creţ şi mintea ascuţită, plus că ştia plânge frumos. Era suficient pentru clasa a 11a. Când ne-am întâlnit mai după toate lacrimile mele, mi-a spus că între noi s-a băgat destinul şi că el era să moară de durerea mea. Nici acum nu ştiu cum vine asta. Dar mi-a mai zis că s-a gândit în sinea lui, că, dacă el ar fi murit, oare aş fi mers la-nmormântare? Dar, staţi, că nu ştiţi care-i culmea. Că mă gândisem şi eu!!! ĂLA a fost momentul când mi-am dat seama cât de rău îmi sucise minţile în exact direcţia pe care-o voia. M-am speriat atât de rău, că şi lacrimile s-au oprit ca sughiţul după un bau. Bau-bau!

Noroc că nevastă-sa-i străineză şi nu ştie citi bloguri, ca să-i afle năravul proaspătului mire. Deşi cărarea precis o are altfel. Da, mincinosul mincinoşilor s-a însurat. Am avut această intuiţie cum nu vă pot explica, de la o poză în care el nici măcar nu apărea. Iar acum, când am fost acasă, am primit, fără să cer, şi confirmarea: s-a-nsurat. Mă bucur pentru el, deşi, sincer mai mult m-aş fi bucurat să se călugărească.

De foştii dumneavoastră ce mai ştiţi?

foto

Articolul anterior

Dac-aş semăna cu bunica mea

Articolul următor

Vă trimit la Muppets

65 Comentarii

  1. Da’ băiatul ăsta era poleit cu aur și diamante sau ce-ți făcut de te dădu în halul ăsta peste cap? 🙂

    0
  2. IULIA

    al meu e bine-merci cu o tipa de moravuri usoare pe care cica o ia de nevasta in urmatorii doi ani.
    cel mai mare dobitoc din tot universul.

    ne-am despartit ca aveam 18 ani si nu voiam sa fug de acasa cu el ca nu il voiau ai mei.
    l-am cautat 2 ani mai tarziu cand imi facusem curaj sa ii infrunt si eram chiar ok din punctul asta de vedere. s-a mai jucat o jumatate de an cu mine pt ca in final sa imi zica: oricum nu te mai voiam inapoi. eram curios sa stiu daca te-ai schimbat cu adevarat.
    punct

    0
  3. Eu tocmai văd în articolul ăsta o oportunitate! Pun pariu că vor comenta numai tipe părăsite de iubiți. Eventual să pună și poze ca să vedem dacă au avut dreptate sau nu! 😛

    0
  4. Costin

    In liceu majoritatea avem astfel de intamplari cu te iubesc, nu te parasesc, esti viata mea, ca apoi unul sa calce pe bec. E totusi bine ca se intampla la varsta aia. Ai ce baga la dovleac si mergi mai departe cu bagaju` facut. Mai putine sanse s`o iei iar pe coaja later.
    Serban, presupun ca si tu iti vei aduce aminte de`o gagica d`a ta care te`a dezamagit profund. Nu numai purtatoarele de fusta dramatizeaza. Si noi facem asa. Doar ca ele ne fac prosti, porci, nenorociti iar noi le facem curve.
    In principiu, cu majoritatea fostelor ma vad. Nu foarte des, dar nu ne scoatem ochii cand ne vedem, ci socializam.

    0
  5. Costin, eu am învățăt foarte multe din toate relațiile pe care le-am avut. Nu reproșez nimic, nimănui. Au fost perioade în care ne simțeam bine. Când nu a mai fost așa, ne-am zis pa și la revedere!
    Dacă așteptările tale nu se materializează, nu e de vină ea/el pentru că nu corespunde așteptărilor tale, ci tu pentru că ai avut așteptări de la început.
    Trăiește-ți viața așa cum e ea și lasă-le pe ele să fie cum vor. Toate sunt frumoase până la urmă. Depinde doar cine le privește.

    0
  6. Costin

    Este necesar sa trecem prin perioada primului/primei sau a multora. Chiar daca iese urat. Altfel nu ne vom cunoaste pe noi si nici pe cei de langa noi.
    Daca unii nu vor sa invete din astea, le recomand un “Irinel” ca sa nu`si mai bata capul.

    1+
  7. al meu e bine mersi insurat de vreo 5 ani si nefericit dupa spusele lui :)). Eu i-am urat doar de bine…:))

    0
  8. Ca şi tine, aflăm că se însoară, şi sperăm să nu repete greşelile şi cu soţia!

    0
  9. La noi e invers, eu ma marit :)) De viata amoroasa a fostului nu stiu nimic, desi eu m-as bucura pentru el. In schimb, stiu ca si-a gasit in sfarsit de lucru, desi in timpul relatiei noastre nu-si cauta deloc, tot eu ii depuneam cv-urile in numele lui.

    0
  10. ma, eu am mai multi fosti, da’ iti zic doar despre 3. primul dintre ei, as in primul primul are copil, o fetita din cate am auzit (nu l-am mai vazut de prea mult timp). chiar daca n-a fost cel mai domn cu mine si mi-a sucit si mie mintile, nu-i port pica, am depasit momentul si as putea vorbi destul de prieteneste cu el. despre al doilea (iubirea adolescentei mele)… inca suntem prieteni, chiar ieri a fost ziua lui si l-am sunat, urandu-i sincer toate cele bune. iar cu al treilea la fel. suntem prieteni, el e in germania si aproape de fiecare data cand vine in Ro, ma suna sa ne vedem la o cafea. si ma duc, ca mi-e drag sa povestesc cu el. dar atat. concluzia: nu am nici un ex pe care sa-l urasc sau pe care sa nu vreau sa-l vad. sau care m-ar afecta daca l-as vedea. sunt mult prea detasata de toate povestile alea, intamplate parca intr-un alt secol, pentru a ma gandi la ce-a fost. parca nici n-a fost, dar pe vremea aia, toti au fost cele mai importante persoane pentru mine.

    0
  11. Cea mai mare iubire a mea (ca-n total am avut cam 3). Ea mi-a dat papucii pentru altul, cica mai frumusel. 7 ani mai tarziu ne-am intalnit la o mini-reuniune de clasa. Eu aveam 10 kilograme mai putin, ea 15 kilograme mai mult, logodnicul ei depasea 100. Fruntea lui inaintase foooarte mult, eu (inca) am tot parul pe cap.

    Marturisesc: m-am simtit al dracului de bine

    0
  12. Adriana

    Daca nu specificai ca s-a insurat si ca e din Sibiu puteam jura ca e fostul meu:)))
    Fostii mei, ca sunt 2, stau cam asa:
    1 iubirea din liceu ce a durat pana la 24 de ani, cam 7 ani de zile, este bine, cu prietena probabil, a ramas in sufletul meu si o sa ramana, ne-am separat ca evoluasem diferit si eu deja ma gandeam la maritisuri, iar el vroia sa incerce si alte experiente. Am plans si suferit amandoi, insa am depasit momentul, suntem in regula amandoi, insa nici nu ne vedem prea des.
    2. cel de-al doilea fost( devenit fost de o luna de zile), este extrem de asemanator descrierilor. Om la 35 de ani, mincinos din cale afara.., mi-a sucit mintile de ma si il vedeam barbatul vietii..pana am inceput eu sa deschid ochii si sa imi pun intrebari..si cum am inceput sa ma destept putin s-a imputit treaba. Am trecut peste multe minciuni crezand explicatiile idioate. Eh…intre timp am plans, mi-am tocit nervii, am aflat minciuni odioase (inventii legate de parinti bolnavi si alte probleme inchipuite). Acum sunt in prin proces de recuperare si de recapatarea increderii in mine si-n oameni.
    E destul de dificil, dar mi-am dat seama ca oricat de multa experienta ai cu tot felul de oameni…cand te sui pe cal…nu te mai uiti.

    0
  13. 🙂 misto poveste. si mie mi s-a insurat, are deja si copil..si parca mai ieri (acum ani buni) ma astepta la intrare la Stage si incerca sa ma duca acasa :))

    0
  14. Apai draga Copila Blonda, sigur ca am si eu ecshi. Unii mi-s mai dragi decat altii..
    Daar la fel sunt si “scorpia aia de fosta prietena” si sper ca despre mine nu se scriu bloguri amare acum, pentru ca am fost cruda si nesuferita si l-am mintit in clasa a11a.

    “whyyyyy does she blog about meeee?
    was it because i lied when i was seventeeeheeeennn?” 😀

    0
  15. IULIA

    mo, si la mine tot o minciuna+o lasitate din a 11-a au condus la damnarea pe vecie.zice-se ca i-am rupt sufletul:P

    0
  16. Şerban, cred că nu era el, ci eu eram de vină 😛

    Iulia, şi de la capăt! Unul cu mult mai bun, precis! Sper…

    Costin, deci a fost bine că s-a întâmplat. Adevărul e că aşa micuţă cum mă dădeam, tot l-am mirosit pe sub mustăţi..

    Lucica, de unde ştii că e nefericit? Şi motivează smileyface-ul ăla în hohote! 😉

    Mihaela, sperăm sincer sau sperăm doar de sanchi? Ştii cum e aia “de sanchi”,da? 😛

    AndaDJ, foarte interesantă tipologia asta fostului care părea grozav de aproape, dar oribil de la distanţă. În timp, zic. Deşi, unii învaţă ceva de la noi. Ceea ce nici nu e rău şi poate aşa ar şi trebui să fie: să rămânem cu ceva din fiecare experienţă.

    Tomato, bine, dacă vrei tu… am şi eu mai mulţi foşti, dar parcă nu se pun decât ăia care au executat ceva lucrări la mine la mansardă. Sau ok, fie şi pe cord deschis, recunosc. Unii ca ăsta şi-au băgat picioarele.
    Însă sentimentul de care zici tu, telefoane la aniversări (practic cu primul meu iubit dintotdeauna, cu care mă vedeam regulat la Cluj) şi întâlniri la cafele, îl cunosc şi, astfel, apreciez. Plus, tu eşti cu Iubi de cât…de 5 ani? Na, ai avut timp suficient să scoţi toate cuiele posibile. Ceea ce e valabil şi la mine, doar că au mai rămas câteva vârfuri, să zicem. 😛
    Dar mă consolez cu ideea că nu am rămas nerăzbunată, nici măcar o dată. Copii, nu faceţi şi voi acasă!

    Ovidiu, autsch! Ce spirit de observaţie :)) Felicitări că ai scăpat de toate kilogramele în plus, inclusiv cele care respirau lângă tine 😉

    Adriana, îmi place cu câtă înţelepciune şi detaşare vorbeşti despre nr 1. Aşa vei vorbi şi de nr 2 la un moment dat. Lasă doar să mai treacă un timp. De tipi care să-ţi spună că merg după pâine şi se mai întorc peste 10 ani, n-are nimeni nevoie. Unde mai pui, că îl pot aştepta flămânde şi nişte guri de prunci pe-acasă. Nunu, aceste specii ar trebui exterminate şi , dacă nu-i cu putinţă, măcar lăsate altor nefericite.
    Există mincinoşi patologogici, ăsta al meu spunea minciuni fără a avea măcar un motiv. Doar de dragul conversaţiei. L-am întrebat o dată că de ce. Mi-a zis că nu ştie. Că aşa e el, prea vorbăreţ.

    0
  17. sophy, cum adică “încerca”? :))
    Circulam şi eu prin Stage de mama-focului!

    mo, de ce, de ce eşti tu rea şi vrei să vorbim şi de scorpiile în viaţă???
    Şi da, scriem despre mincinoşi, fiindcă tare am mai plâns cu pasiune şi de prea multe ori! Plus, acum că-i însurat cu străineză, nu e ca şi cum i-am adus vreun prejudiciu reputaţiei. Nici n-am dat nume, deci în afară de mama, Ştefi şi Roxy, slabe şanse să fie recunoscut.

    IULIA, vaaaaai, ai făcut tu aşa ceva, tocmai tu, Iulia?! 😛 glumesc, măi, îţi dai seama. Cine e fără de păcat?

    0
  18. IULIA

    Miruna, cea mai amuzanta chestie e ca minciuna era ca ai mei il considera ok, desi nu era deloc asa.
    mintisem numai sa nu se simta el prost si respins si mic si neinsemnat si complexat…

    0
  19. A, deci era în acelaşi caz? Credeam c-am schimbat Subiectul! :))

    0
  20. Toate femeile singure să apeleze la mine! :))

    Acum serios vorbind, nu văd de ce vă agitați atât. Într-un final totul se rezumă la sex. Și când dispare înseamnă 2 lucruri: ori nu mai aveți ce căuta unul lângă altul, ori sunteți prea bătrâni.
    Iubirea e doar o boală psihică.

    0
  21. Cristian

    Acum am intrat prima oara pe blogul tau. Dar sunt taaaaare, taaaaare nedumerit ! Deci, pana la urma blondele gandesc ? Ca, dupa povestea ta, iarasi am dubii… N-as vrea sa te supar prea rau dar ma oftic la culme ca eu n-am avut parte de-o asa mandrete de gasculita

    0
  22. Încă te mai doare faza din liceu, din ce observ 🙂

    0
  23. Este adevarat ca sexul este un lucru important, dar nu este totul. E vorba de cum te simti cand esti impreuna cu cineva.

    0
  24. Şerban, nu eşti primul care afirmă că iubirea e o boală. Ba eu însămi cred a mă fi vindecat de ea în repetate rânduri. Vaccin n-aveţi?
    Cât despre sex, cred că e greşit să încadrezi aspectul ăsta în tipare. Orice relaţie îşi are propria dinamică. Important e să fie amândoi de acord cu ea, iar abaterile să fie cât mai puţine. Na! 😛

    Cristian, să zicem că gândesc, dar nu tot timpul. Şi da, eram o gâsculiţă pe cinste!

    Bogdan, fără legătură cu tipul, am pierdut o groază de timp, să ştii. Dar am şi învăţat nişte lecţii pe care le-am aplicat ulterior fără greşeală. Niciodată nu m-am mai împăcat cu cineva.

    0
  25. chipuc, calitatea în faţa cantităţii, înţeleg bine?

    0
  26. Gâsculiță blondă, dacă ambii parteneri sunt cerebrali, atunci iubirea nu-și va găsi loc între ei, evăr! Totuși vorbim despre viață reală, nu despre vise!
    Și nici nu mai avem 16 ani ca să visăm la prima mare iubire și primul cearșaf pătat.
    Te-am pupat! De treci prin București vreodată, să mă anunți ca să te scot la o plimbare de seară. Eu o să fiu unchiul Waldo și tu Amelia sau Abigail.

    (ref. http://www.youtube.com/watch?v=4hv2Otw-Do8 )

    0
  27. @copila blondă: asa m-a mintit el ca e nefericit :). La 8 ani dupa ce ne-am despartit am dat nas in nas si am iesit la o vorba :). Din pacate chiar este nefericit pentru ca nu pot avea copii si este lucrul pe care si l-a dorit cel mai mult….El vrea sa infize…ea nu… Asta e, viata merge inainte…nu il urasc si nu l-am urat niciodata chiar daca povestea noastra a semanat cu o telenovela…

    0
  28. Şerbane, abia aştept să mai trec prin Bucureşti! 😉

    0
  29. Lucica, acum chiar m-ai întristat. Cred că e una dintre cele mai mari nefericiri. Retrag toate cuvintele de “sănătate”.

    0
  30. Cristian

    Hai fata ca esti cool ! Ma asteptam , daca treceam de moderare, sa am parte de un flit teribil, taios, si… oarecum meritat. O sa mai intru daca nu-i deranj.

    0
  31. Ce expui tu despre el imi arat ca baiatul si acum nu e neaparat o poama buna lucru ce imi confirma inca o data ca a te purta frumos/decent cu o fata nu vine o data cu maturizarea ci ai aceasta calitate ori nu. Iar legat de relatii: daca un tip/tipa iti da papucii e un lucru bun, inseamna ca si-a dat seama mai dinaintea ta ca voi 2 nu va potriviti. Mai ramane sa iti dai si tu seama de asta. Chiar sa te simti bine ca te-a eliberat si ai tot timpul sa cauti pe cineva mai potrivit tie. Vezi ca am zis mai potrivit si nu mai bun, deoarece daca doua persoane sunt incompatibile nu e teoretic vina lor, asa s-au nascut ei. Chiar ma gandeam la piesa aia obsedanta a lui Adele in care zicea Never mind “i’ll find someone like you. Pai wrong, fata mea, o idee mai proasta nu putea gasi? Trebuie sa cauti pe cineva diferit. Asta-i si secretul…

    0
  32. Cristian, nu îți face speranțe deșarte. Blonda e o scorpie ce nu s-a mai văzut! Taie și spânzură! N-ai văzut cum arată? E mai dură ca Xena și mai rea ca Cruella de Vil!
    Nici nu mă mir că a mințit-o băiatul ăla. Cine știe ce i-a făcut bietului suflet! :))

    0
  33. @copila blondă: Păi ce să-ți fac dacă te plimbi prin străinătățuri? 🙂 Hai că e Paștele aproape. Poate vii în vacanță p’aci. 😉

    0
  34. Cristian, blondele te mai aşteaptă cu drag. Sper să nu le prinzi şi data viitoare în pauză!

    Adinapup, doar lucruri înţelepte ai zis! Potriveala e cheia succesului întotdeauna! Când spun “mai bun”, eu mă refer la “mai bun pentru mine/tine”.
    Cât despre cum e el acum, habar nu am, că nu am mai vorbit cu el de hă-hăăă! În text am şi dramatizat puţin, de amorul artei 😉 să-mi fie cu iertare.

    Şerban, vrăji!!! muhhahaha. Şi ia nu-mi mai face tu mie reclame din astea. Că fug toţi pretendenţii.

    0
  35. ai parafrazat de aici? :)) http://www.youtube.com/watch?v=S_9wIJRYNEg

    trist da, banuiesc ca era si tare frumusel baiatul. dar chiar inventiv la scuze si curajos la vorbe mari.

    ce sa mai stiu de fosti… 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11… 😀 doar unul mai vrea ceva, mai are nevoie de ceva si mi se rupe inima cand il aud… restul fiecare in treaba lor, insurati-neinsurati au fost un desen pe sufletul meu… frumos, a ramas acolo si imaginea si senzatia pensulei pe sevalet:)

    0
  36. looooooooool, nu ştiam clipul!!

    0
  37. Cristian

    Nu vreau ca interventia mea de acum sa fie considerata trolling dar, mi-ai rascolit amintiri si-am rememorat o dilema mult prea veche careia nici astazi nu i-am gasit raspuns. Este vorba despre o ex- si povestea se rezuma astfel: era considerata “bomba” generatiei respective, intr-un orasel de vreo 50.000 de suflete. O fata cu adevarat frumoasa care, probabil, a tulburat mintile multora. Recunosc ca nu m-am gandit prea mult la ea considerand ca n-am eu fata de ea. Un concurs fericit de imprejurari a facut insa sa fim impreuna. O buna perioada de timp toate au fost bune si frumoase. In special frumoase. Aveam sa constat insa, ca distinsa domnisoara era nitel… saraca cu duhul. Putin prostuta chiar (desi mai bruneta decat toate brunetele lumii). Am inceput, incet,incet sa ma plictisesc. Parca vorbeam singur, glumele pe care le faceam trebuiau “traduse”, scrisorile pe care le primeam atunci cand eram plecat se ridicau cu greu la nivelul unei compuneri al unui elev de-a patra. Daca eu nu spuneam nimic, intre noi se asternea o tacere, luuuuuuunga, apasatoare. N=o mai lungesc ca cred ca ati prins ideea. Cert e ca am luat, la un moment dat hotararea sa ma despart de ea. Am facut-o cat am putut eu de delicat, pentru ca nu voiam s-o fac sa sufere. Am reintalnit-o dupa ceva timp si mi s-a taiat rasuflarea si mi s-au taiat genunchii. Era mai mult decat perfectul, era absurd de frumoasa ! Am stat la o cafea si-am realizat as putea reinnoda relatia. Nu am facut-o insa, pentru ca nu mi-a lasat impresia ca ar fi acumulat ceva acolo sus, la mansarda. Cu ceva ani in urma am inteles ca s-ar fi maritat cu un flacau cu ceva banuti care si-a pus-o trofeu-breloc la cheile masinii. Il stiu pe tip si are, la randul lui standarde intelectuale ceva mai ridicate. Nu ma pot opri sa il invidiez si nu ma pot opri sa ma intreb daca eu am procedat corect…

    0
  38. Îmi pare rău pentru faptul că ai rămas cu gândul. Dar cred că trebuie să îţi dai puţin credit şi să ai încredere în decizia de atunci. Ştii, timpul are capacitatea de a şterge ce e urât şi de a ne lăsa doar cu amintirile plăcute. Probabil e unul dintre mecanismele supravieţuirii fără o inimă frântă.
    Ştii, la Cărtărescu am citit prima oară că şi pentru cea mai frumoasă femeie din lume, există un bărbat care s-a săturat s-o f**ă. Nu trebuie să te învinovăţeşti că ai avut standarde.
    Cum spuneam mai sus, nu frumuseţea, nu banii, nici măcar IQ-ul nu sunt cheia unei relaţii frumoase. Ci potriveala. E atât de simplu!

    0
  39. Dan

    nu stiu cum e asta cu minciuna, eu n-am suportat-o niciodata, de-o parte a baricadei am preferat sa cred totul iar de cealalta sa omit 😀 fireste , cand s-a aflat, am recunoscut, asta dandu-mi un wildcard pentru inca 4 ani.

    0
  40. Valeriu

    Pff… am ajuns și eu la timp ca CFR-ul. :))
    Prima dată iubirea lovește tare, după care din ce în ce mai tare, asta e lucru sigur. :))
    Și te ține așa până o omori tu pe ea sau te omoară ea pe tine. Rareori împreună, rareori moare ceva de tot. 😛
    Când iubești, te îndrăgostești, te prostești. Faci două greșeli deodată, te subestimezi și supraestimezi. Logica și iubirea nu fac casă bună decât cu o imaginație bogată.
    Noroc că apare adevărul și strică cea mai fabuloasă petrecere a naturii. 🙂

    0
  41. Inaintea relatiei din prezent m-au mai marcat 3 relatii.Primul iubit,iubirea de liceu imi este prieten si acum pe facebook,ceilalti doi ma regreta si acum 🙂

    0
  42. catalin

    cel mai misto mod de a da papucii:

    http://www.youtube.com/watch?v=BcLpgc2UYcg

    “Cum spuneam mai sus, nu frumuseţea, nu banii, nici măcar IQ-ul nu sunt cheia unei relaţii frumoase. Ci potriveala.”

    Asa-i. Unde e cazul o mai potrivesti si cu mina. 🙂

    0
  43. Ali

    My ex… 14 ani impreuna. Dacă as fi mai rămas un un an as fi putut spune ca mi-am petrecut jumătate din viața cu el. N-a fost sa fie.. A fost mult prea Gemeni pentru mine. Eu Taur cu toate pe pamant. Eu maritata.. El cu o domnisoara prea tânara. El nefericit încă si totuși fericit ca sunt departe si tentatia nu e lângă colț.
    Mi-as dori din tot sufletul sa se insoare. Sa fie fericit cu el insusi si cu un ‘acasa’. Visez eu încă aiurea pentru el ca… El încă se crede in liceu.

    0
  44. Dane, nicicum nu e bine. Exclude-o! Îţi cresc nişte şanse.

    Valeriu, tu eşti binevenit oricând. Nu e ca şi când blogurile ard şi Valeriu se piaptănă.
    Cât despre adevăr, ce-i asta? Adevărul se socoteşte la nivel individual şi nu în funcţie de alţii. Ştiu persoane al căror adevăr era minciuna altora ani la rând.

    Crăciuniţa, prietenia pe fb cu foştii e mare lucru! Le dai acces la prezentul tău. 🙂 Cât despre regrete, bine că sunt ale lor!

    Cătălin, daaa!!! So funny!!! Cât am râs!!! :)))

    Ali, ştii cât e de trist ceea ce-mi povesteşti? Tocmai fiindcă meriţi un iubit numai al tău, acum şi câtă vreme vă va fi bine împreună. Şi-l meriţi pe tot doar pentru tine. Ştii cât e de păcat că n-a fost 14 ani aşa?
    Şi eu cred că poţi avea vise mult mai frumoase decât ăsta.

    0
  45. Ali

    Eh.. nu e asa simplu! M-am mutat cu el cand aveam 20 de ani! Pe la vreo 21 deja mi se parea ca merit mai mult… Dar mama, mama… imi zicea ca am facut pasul.. ce o sa zica lumea!? M-am mutat cu el si acum vreau sa plec!? Mama nu e de la tara si nici eu. E doar intentia ei de a-mi fi bine. Mama e Gemeni si ea! :)Si imi e cea mai buna prietena. Insa nu intotdeauna a inteles si emanciparea!
    Si pe fost mi l-am dorit si eu. Si am tinut de el cu toti dintii. Degeaba… Acum sunt altfel si mult mai bine!
    Nimic trist! Doar o lectie! 🙂 Pe bune!! 🙂
    Si am ceva doar al meu. Mai bun decat mi-as fi imaginat vreodata! Atat de bun ca ma ajuns casnica! 🙂

    0
  46. Andreea P

    Fostul e “fost” de la inceputul anului. Am avut asa o revelatie in noaptea de Revelion, de ziceai ca mi s-a luat valul de pe fatza.
    E prea proaspata treaba asa ca mai bine… despre fosti sa tacem. Cu gratie zic!

    0
  47. Ce imi place screenul de pe iphone, la nebunie. E foarte tare!!!

    0
  48. Ali, a fost o experienţă înseamnă! Însă niciodată să nu-ţi fie teamă să faci ceea ce simţi! Dar, vezi, poate că ăsta ţi-a fost aşteptarea ca să îl poţi cunoaşte pe viitorul tău soţ. Să fie într-un ceas bun!

    Andreea P, băi, e ceva în aer! Cred că eşti a 4-a sau a 5-a persoană, de la care aud de o despărţire în perioada asta.
    În altă ordine de idei, e bine să începi să vezi clar şi să ai puterea să şi recunoşti ceea ce vezi. Să auzim de bine!

    0
  49. Andreea P

    Pe cuvant e ceva in aer! Daca mi-ar fi zis cineva ca intr-o fractiune de secunda mi se vor derula ani intregi prin fatza ochilor si voi privi clar si cu detasare in trecut, as fi zis ca isi bate joc de mine!

    Dar minunile exista Miruno! Abia acum inteleg eu tot ce trancaneau “oamenii mari” in jurul meu 🙂

    Numai bine! 😉

    0
  50. Si acum traiesc cu regretul ca am pus capat unei relatii…El e fericit,realizat…eu ma mai gandesc la el…

    0
  51. Ce este in aer se cheama ca estimam probabilitatea producerii unui eveniment dupa cat de usor ne vine in minte. 🙂

    0
  52. Miruna, pai se stie, in vacanta de iarna se concep cei mai multi copii iar dupa vacantade iarna au loc cele mai multe despartiri 😛

    0
  53. boby

    Iubirile adolescentine sunt ca frisca de pe savarina. Dulci,apetisante, pline de dulceta vorbelor si gesturilor ivite dintr-o prea bogata visare.Dar dulci sunt si alte prajiturele, asa ca tentatia fiind mare, ele sunt gustate.Nu este pacat sa ramii doar cu gustul uneia.Viata intreaga este o cofetarie din rafturile careia incerci prajituri, pina intr-o zi, cind te opresti la una dintre ele. poate pe vecie, poate pentru o perioada mai lunga sau mai scurta. Cu siguranta insa iti vei aminti si de gustul celorlalte.Si uneori este posibil chiar sa mai si incerci si o alta prajitura.De toate insa trebuie sa ne amintim fara a folosi in descriere cuvinte “amare”, caci ele , cu bune si rele au fost alegerile noastre si fara ele nu am fi ceea ce suntem.Cofetaria este deschisa, viata-i la inceput de drum…

    0
  54. adriana

    Well,de nr 2 ma indoiesc ca o sa am candva cuvinte de lauda. nu face bine sa ai astfel de oameni in jur prin urmare sper sa nu ni se intersecteze drumurile pe viitor. mi am pierdut aproape2ani zic eu ca e suficient. merg mai departe cu lectia invatata.

    0
  55. Am învățat că nu-i indicat să scormonesc după foștii mei pentru că, de cele mai multe ori, nu-mi place ce găsesc. Pe nenorociți soarta nu i-a pedepsit așa cum mi-am închipuit la vremea aia, astfel că s-au ales cu foarte multe suflete proaste aliniate la ușă, gata să se lase călcate în picioare (ce-i drept, papucii lor sunt mai lustruiți decât erau pe vremea mea). Iar ăia buni, pe care i-am lăsat eu, s-au lipit de consoarte care parcă nu-i iubesc nici cât îmi doream eu să o fac, dar nu puteam. Așa că despre morți și despre foști zic numa’ de bine.

    0
  56. Copila blonda, esti geniala. 😀

    0
  57. mi-ai amintit de prima mea “iubire” ,povestea fiind in mare parte similara :))
    de el nu mai stiu prea multe, dar stiu ca o duce chiar bine 😀

    >:D<

    0
  58. Lavinia

    Tare mult imi place cum iti spui povestile. Si cred ca toate am trecut la un moment dat prin asta. Prin povestea asta de care zici. Cu mici detalii schimbate :). Puuup!

    0
  59. nosferatu'

    Ce zodie era tipul din povestirea ta? 🙂

    0
  60. nosferatu'

    O sa presupun ca era Sagetator, la fel ca mine. Si eu am suferit de aceasta boala patologica a minciunii…si poate inca mai sufar, insa in ultima perioada n-am mai fost pus la incercare. Si da, si eu am pierdut pe cineva drag, care n-a mai rezistat si la fel ca si tipul din povestire…nici acum nu stiu de ce o faceam, de ce mi se parea ca o mica minciuna suna mai interesant decat adevarul in orice situatie. Povestea insa e mai trista decat in cazul tau…desi ea a mers mai departe, n-a putut nici acum sa treaca peste, din ce am auzit de la prietenii comuni. A ramas agatata intre prezent si trecut. Daca n-as sti ca nu mai am dreptul asta, uneori as suna-o sa ii zic ca imi pare rau…si ca eram copii atunci. Habar n-am de ce ma prosteam asa, doar pe ea am iubit-o cel mai mult…

    0
  61. Nu era săgetător şi mă îndoiesc că minciuna ar fi scrisă în stele. Asta ar însemna că nu mai putem scăpa de ea. Ceea ce ar fi mult prea trist pentru unii.
    Îmi pare sincer rău pentru ce ai păţit. Însă cel mai important e să îţi înveţi lecţia şi să îţi vindeci “boala”. Ca să nu fi nevoit să repeţi experienţa.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 239 queries in 0.827 s