Secretul dezvăluit: Rețeta de caramel sărat de la Fructos

caramel sărat rețeta fructos

Ce urmează să citiți e ceva foarte special. Zilele trecute mă trezesc în inbox cu mesaj de la doamna Fructos. Fructos era un brand local care producea diverse. Dulcețuri, marmelade și … caramel sărat. Și cum mă știți fan înfocat caramel sărat, am gustat. Cred că i-am descoperit pe la ceva târguri.

Continuare

Noua perspectivă asupra crizelor de furie: În loc să-i pui dop, când copilul tău urlă, devino un pod

E cea mai recentă descoperire a mea în materie de tantrumuri. E mai tare decât orice magneziu, omega și extraveral la un loc. E mai tare chiar și decât o vodcă. E o vorbă pe care mi-o zic, să vă explic.

Continuare

Întrebări și răspunsuri despre burnout, de la o cititoare al cărei soț trece prin asta. Expertul răspunde

burnout miruna ioaniMai puteți? Am primit aceste întrebări după primul articol despre burnout (10 semne că sunt în burnout, nu în depresie). Sunt de la cineva din miezul problemei, o cititoare al cărei numei nu îl voi da, care cunoaște această problemă mai bine decât mine. Iată ce i-a răspuns dr. Carmen Lucia Grad, medic, trainer și coach:

Cum și de ce ajungem în burnout?

Primul lucru: nu leneşii fac Burnout. Burnout fac perfectioniştii, high-achieverii, cei ce îşi asumă un număr mare de responsabilităţi. Cu alte cuvinte, cei cărora le pasă.
E important de ştiut că Burnoutul există şi în afara contextului profesional. Avem astfel şi Burnoutul maternal, Burnoutul parental, Burnoutul academic sau Burnoutul legat de boli cronice (care poate fi atât al pacienţilor cât şi al aparţinătorilor).

Burnoutul se dezvoltă de obicei în etape, pe parcursul a luni sau ani, într-un proces continuu de epuizare fizică, emoțională și mentală. Ajungem în Burnout când ignorăm semnele şi semnalele de alarmă din fazele premergătoare instalării Burnoutului, în care starea de stres cronic devine starea „normală” a corpului şi minţii noastre.

Pe scurt, ajungem în Burnout în urma supraexploatării resurselor proprii pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, simţindu-ne în acelaşi timp incapabili de a găsi o soluţie de ieşire din acea situaţie.

Care sunt primele semne care ne pot arăta că ne îndreptăm spre burnout?

Matthias Burisch (profesor de psihologie la Universitatea din Hamburg, unul dintre cei mai recunoscuți experți în Burnout din spaţiul germanic) a concluzionat (după ani de cercetări în domeniu) că Burnoutul progresează în şapte etape, pe care le prezint pe scurt aici:

1. simptomele de avertizare ale fazei inițiale: entuziasm, dorința de a arăta ce poți, având ca rezultat: ore suplimentare, mai multă muncă, incapacitatea de a te deconecta și relaxa; în timp apar primele semne de oboseală, senzația ca nu ai niciodată timp, începi să pui mai puțin accent pe viața privată;
2. reducerea angajamentului / retragerea din viața socială – entuziasmul inițial se transformă în oboseală: pierderea plăcerii de a merge la muncă, apar cinismul, frustrarea, interacțiuni reduse cu cei apropiaţi, incapacitatea de a asculta problemele altora (am destule probleme de rezolvat în timpul zilei, măcar seara vreau să am liniște);
3. reacții emoționale / învinovățire: scade stima de sine, autocompătimire, nevoia de învinovățire (ceilalți sunt de vină, au ceva cu mine), pierderea umorului, anxietate vagă, creșterea agresivității, iritabilitate;
4. scăderea performanței la locul de muncă: scad motivația și concentrarea, apar probleme în luarea deciziilor, dezorganizare, inflexibilitate în fața noului, diminuarea creativității, conflicte frecvente cu ceilalți;
5. aplatizarea (emoțională, cognitivă): indiferență, aplatizarea reacțiilor emoționale, dezinteres, plictiseală, abandonarea hobbyurilor;
6. reacții psihosomatice: instalarea depresiei și apariția unor boli precum: tensiune arterială crescută, slăbirea sistemului imunitar, tulburări digestive, boală coronariană (risc de infarct cardiac), palpitații, tahicardie, , atacuri de panică, anxietate, dificultăți de respirație, astm, diabet zaharat, sterilitate, dureri de cap, incapacitatea de a se relaxa, migrene, dureri musculare, insomnie, îmbătrânirea prematură, etc.;
7. disperarea / faza de burnout propriu-zis: disperarea existențială (sentimentul temporar de neputință devine cronic), pesimism accentuat, gânduri sinucigașe, lipsa perspectivei asupra viitorului (nu vezi nicio cale de a scăpa de situație).

Important: nu toate simptomele apar la toate persoanele afectate. Fazele își pot schimba ordinea, iar unele etape pot fi sărite. Tocmai de aceea este atât de dificilă definirea burnoutului și diferențierea acestuia de depresie, stres, plictiseală și sindromul oboselii cronice: toți cercetătorii în domeniul burnoutului sunt de acord cu privire la natura individuală a burnoutului.

Scopul principal al profilaxiei este oprirea la timp a acestui ciclu de burnout. Profilaxia funcţionează doar până la etapa a cincea, în fazele 6 şi 7 nu mai putem vorbi de profilaxie, ci este necesar tratament specific.

Cum putem sprijini un partener care trece prin asta?

În primul rând prin validarea stărilor emoţionale şi fizice prin care trece partenerul. Înţelegerea şi crearea unui mediu calm şi blând sunt paşi importanţi în recuperarea stării sale de sănătate. Încurajarea partenerului să discute cu un specialist este un alt pas extrem de important, de dorit înainte de instalarea ultimei etape, cea de Burnout propriu-zis, când starea de epuizare este totală şi recuperarea necesită tratament medical şi terapie de lungă durată.

Degrevarea de sarcini şi evitarea pe cât posibil a unui stres suplimentar pentru cel afectat de Burnout sunt la rândul lor foarte importante. Atenţie totuşi că preluarea de către partenerul celui afectat de Burnout a (majorităţii) treburilor în familie să nu-l aducă şi pe acesta în pragul Burnoutului.

Dat fiind că o persoană în burnout are nevoie de odihnă și de detașarea de activități solicitante, cum își pot menține echilibrul partenerii atunci când situația devine dificilă? În special când vorbim și de familii cu copii.

Având în vedere situaţia complexă, consilierea psihologică familială este cu siguranţă un ajutor important şi necesar. Dacă nu poate fi considerată o soluţie, din diferite motive, iată câteva alternative:

Comunicarea între parteneri (atenţie, comunicarea poate fi foarte dificilă pentru o persoană în Burnout, din cauza epuizării emoționale și a oboselii extreme. Persoanei în Burnout îi vine foarte greu să facă faţă certurilor şi dezacordurilor. De aceea comunicarea trebuie să fie clară şi la obiect, fără generalizări. De exemplu ”niciodată nu faci X” trebuie să devină ”ieri nu ai făcut X”. În general, o comunicare blândă şi la obiect este foarte importantă. De asemenea, concentrarea pe soluţii şi nu pe cauze / vinovaţi este esenţială pentru o comunicare armonioasă).
Evitarea oricărui şantaj emoţional.
Păstrarea capului rece, nu luaţi personal starea partenerului, nu e rea-voinţă, ci neputinţă.
Să înţelegi care sunt stresorii din viaţa partenerului şi cum pot fi ei neutralizaţi.
Introducerea rutinelor: întreabă-ţi patenerul în Burnout ce activităţi (mai) poate face în casă, ce responsabilităţi poate prelua, iar acestea să devină o rutină. Rutina va reduce frustrările şi certurile între parteneri. Dacă vă simţiţi copleşiţi de restul treburilor, puteţi apela la ajutor extern (bonă, baby-sitter, membri ai familiei sau prieteni care vă pot ajuta, eventual după un program prestabilit).
Concentrarea pe ce este cu adevărat important, reclarificarea valorilor şi a lucrurilor importante, cu alte cuvinte o recalibrare la noua realitate. Scoaterea din rutina zilnică a lucrurilor neimportante şi neurgente.
Activităţi de recreere în natură: plimbări, drumeţii, mers cu bicicleta. Reducerea timpului petrecut pe tablete, calculatoare și telefoane.

Cum putem educa specialiștii în resurse umane cu privire la acest subiect? Mă refer la colegii din HR din România, unde acest burnout e, în multe cazuri, ignorat sau neluat în serios.

Educaţia este cheia marilor schimbări. Dacă ignori ceva, nu înseamnă că acel ceva nu există. Ba, din contră, are efecte şi mai devastatoare. Schimbarea de mentalitate se poate obţine prin programe de training în profilaxia Burnoutului, prin aducerea în lumină a cazurilor de Burnout şi ale efectelor acestuia pe termen lung. Prin conştientizarea efectelor la nivel economic.

Conform unui studiu al Forumului Economic Mondial făcut public în 2019, costurile economiei mondiale anuale cauzate de Burnout ajung la 322 miliarde de dolari. Ca exemplu, doar în Statele Unite se estima că Burnoutul medicilor costă anual sistemul de sănătate 4,6 miliarde de dolari.

E foarte important ca Burnoutul să fie eliberat de stigmă în conştiinţa publică. De exemplu, în Germania a început cu adevărat să se vorbească public de Burnout după ce antrenorul echipei de fotbal Schalke 04 (deţinătoarea Cupei Germaniei în acel moment) s-a retras din motive de Burnout. La noi încă nu există cu adevărat o acceptare a acestei afecţiuni, pentru mulţi admiterea ei în mod public fiind mai degrabă un semn de slăbiciune. De aceea este atât de necesar să schimbăm această mentalitate.

Cum facem să nu devină o stigmă pentru cineva care a trecut prin burnout – atât cu privire la cum se vede omul respectiv, dar și angajatorul – fie el prezent sau viitor. Cum se contracarează o posibilă reticenţă la a angaja o persoană care a trecut prin asta?

Transformând povestea ta de Burnout într-una de succes. Cine trece prin Burnout şi îşi ia timp să înţeleagă mecanismele din spatele propriei experienţe va deveni o persoană rezilientă şi mult mai puternică. Burnoutul te învaţă care sunt punctele tale forte, dar şi cele slabe, şi te ajută să-ţi descoperi limita la stres, să te delimitezi de lucrurile care îţi sunt nesănătoase şi să spui NU atunci când e cazul. Burnoutul te obligă să înveţi să te cunoşti şi să ai grijă de tine. Sfatul meu e să prezinţi noilor posibili angajatori persoana puternică şi conştientă care ai devenit în urma acestei experienţe. Când treci prin iad, nimic nu te mai sperie.

Pe mine personal trainingul mental m-a ajutat nu doar să funcţionez mai bine în situaţii de stres, ci şi să-mi înţeleg toate procesele care au dus la instalarea Burnoutului. M-a ajutat de asemenea să-mi schimb mentalităţi şi concepţii, unele chiar legate de raportul angajat : angajator.

Dacă ai fost o dată în burnout, cresc probabilitățile să fii iar?

Da.
(Eu am trecut de două ori prin Burnout până mi-am făcut curaj să mă uit la cauze.) Dacă nu îţi iei timpul necesar pentru a înţelege mecanismele care te-au adus în Burnout, îţi va fi foarte uşor să le repeţi, pentru că obiceiurile toxice au avut timp să se transforme în automatisme. Poţi să schimbi ceva cu adevărat doar dacă înţelegi şi conştientizezi cum ai ajuns acolo.

Articolul scris de mine după prima întâlnire online cu Carmen e aici: Cum a fost la prima întâlnire cu expertul în burnout

Photo by Adrian Swancar on Unsplash

Detox your Feed – un experiment simplu pe care toate mamele de fete trebuie să-l vadă orice-ar fi

Nu-s mamă de fată, dar l-am văzut de cel puțin trei ori și am plâns de fiecare dată. Musai-musai să-l vedeți și voi, mai ales dacă sunteți părinți de fete.

Continuare

Când un copil se droghează și ești mama sau tatăl lui, cum îl ajuți, cum îl iubești ca să nu îi faci rău, răspunde psiholog Mihai Copăceanu

copil droghează miruna ioaniMama mi-a zis când eram mai mică, prin școala generală, că dacă omor un om și mă duc să îi spun, ea îmi angajează cei mai buni avocați. Că nu mă felicită, normal, dar e de partea mea orice ar fi. Mi-a repetat asta acum câteva zile, când am reluat discuția. N-am omorât pe nimeni între timp, doar am făcut doi copii.

Continuare

Nu folosi concediul ca să fugi de viața pe care o trăiești, ci ca s-o construiești pe cea pe care ți-o dorești

concediul miruna ioaniCând voi citiți acest articol, eu voi fi ori pe drum spre mare, ori deja ajunsă bine-mersi. Era să zic cu un pahar mare de vin în față, dar oricât de poetic ar suna, știți că nu pun gura pe alcool. În toate pozele în care vi se pare că am vin sau șampanie, să știți că era apă 🙂 uneori, de la robinet. Asta așa, din culisele vieții de blondă cu bloagă.

Continuare

Pagina 1 din 575

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 155 queries in 0.126 s